PIN

PIN


Pinus silvestris Fam. Pinaceae

Denumiri populare: brad, brad de munte, chifar, chin, jalca, jneapan, jep, molete, molid, pin de munte, pinel, schin. sihla..
In traditia populara: din rasina se preparau alifii pentru rani si bube. Amestecata cu untura de porc, se folosea la umflaturi. Se intindea pe frunza de varza si se pune la junghiuri rele. Fiertura din vlastari de pin se folosea in catarul cailor respiratorii si in reumatism. In rahitism si scrofuloza se puneau cataplasme cu fiertura din vlastari. Baile de cetina se intrebuintau in reumatism, scrofuloza si insomnie.
Catrana amestecata cu sulf si untura ranceda se folosea contra scabiei.
Compozitie chimica: se utilizeaza mugurii foliali (Gemae pini, Coni Pinii sau Strobuli Pini)terebentina, ulei eteric, rasina, derivati fenolici. Prin distilare uscata a lemnului si radacinilor se obtin asa-numitele gudroane vegetale. In general aceste gudroane contin acizi organici, hidrocarburi, fenoli si esterii lor ca gaiacolul, creozolul, etc.

Actiune farmaceutica: gudroanele sunt intrebuintate in fitoterapie extern in tratamentul dermatozelor ( psoriazis, eczeme). Uleiul de pin obtinut prin distilarea cu vapori de apa din frunze si ramuri tinere cunoscut sub denumirea de; Oleum Pini silvestris este alcatuit din alfa si beta pinen, caren, cuminaldehida si alte terpene. Intareste imunitatea organismului, ajuta la afectiunile cardiace, antimicrobian, antiviral, antiinflamator. Se foloseste in inhalatii si frictiuni antireumatice si la prepararea esentelor de brad. Diuretic si modificator al secretiilor bronhice, antiseptic, antiinflamator. Extern cicatrizant.

Decoctul este un antiinflamator, revitalizant inclusiv al inimii si sistemului nervos, antibiotic, antivirotic, expectorant, vitaminizant, curata vasele de sange, intareste imunitatea, reface paremchimul pulmonar, ajuta la afectiunile renale sau ale aparatului urinar pe care nu numai ca le vindeca dar le reface integritatea. Elimina excesul de colesterol. Stimuleaza muschiul inimii.

Extern este un cicatrizant de exceptie, antiseptic, antibiotic, antiinflamator.
Intra in compozitia ceaiului antibronsitic nr 2.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni cardio-vasculare, afectiunile cailor respiratorii, anghine, arterioscleroza, astm, boli renale, branhidroza (transpiratie cu miros neplacut), bronsite, catarul cailor respiratorii, cistite, congestii genitale in special feminine, congestii pulmonare, dureri diverse, eczeme supurante, furuncule, gastralgii, gripa, guta (extern), guturai, hiperhidroza, impotenta sexuala, imunitate scazuta, inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse si bronsite, inflamatiile aparatului urinar, iritatiile sanului sau mucoaselor, leucoree, litiaze, nevroze, pielite, pneumonie, psoriazis, raceala, rani care se inchid greu, raie, reumatism, tuberculoza, tuse, scleroza in placi, stres, uretrite, vaginite.

Preparare:
- peste 2 linguri de frunze proaspat zdrobite se toarna 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, se strecoara si se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi caldute.
-2 linguri de muguri zdrobiti, se vor pune in 250 ml apa rece. Se lasa sa clocoteasca apoi se acopere timp de 10 minute. Se strecoara si se poate folosi intern. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Tinctura- o mana de muguri se trec prin masina de carne, apoi se pun intr-un borcan si se pune peste ei o cantitate de alcool de 70? alimentar, de 2 ori cat inaltimea lor. Se lasa timp de 15 zile bine astupat, agitand des, si tinut la temperatura camerei. Dupa aceasta perioada se strecoara. Se poate folosi cate 10 picaturi o data diluat cu putina apa.
-Unguent- din tinctura de mai sus se amesteca o parte de tinctura cu 2 parti de unt sau grasime (untura, lanolina, vazelina) pe baia de apa pana se evapora tot alcoolul. Se poate folosi extern. Se va unge local in strat subtire si se panseaza daca este cazul.

-Sirop- o mana buna de muguri sau frunze se maruntesc si se pun in 500 ml apa. Se fierb pana va scadea apa la jumatate. Se va strecura si apoi se va pune la fiecare 100 ml de lichid 60 g de zahar. Se fierbe pana devine de consistenta unui sirop si apoi se pune in sticlute de capacitate mai mica. Se va lua cate o lingurita in dilutie cu apa. Foarte util pentru tuse, caz in care se ia la nevoie.

-Rasina se poate folosi ca o guma de mestecat in afectiunile de mai sus. Sau se fac supozitoare, ovule sau chiar diferite creme.

-Decoct dintr-o mana de ramuri se pune pe foc apoi se aspira aburii. Foarte util in afectiunile respiratorii.
-O mana de frunze se pun la fiert pentru 5 minute, se strecoara si se fac diferite bai sau spalaturi inclusiv vaginale.
- Doua mani bune de frunze sau muguri, se vor fierbe timp de o ora in 5 litri de apa, apoi se strecoara in cada, unde se va sta timp de 30 de minute la temperatura corpului. Este o baie care ajuta la toate afectiunile externe, dar si o baie reconfortanta pentru sistemul nervos mai ales in caz de stres.