plante medicinale
·
Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera
Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera
Denumire stiintifica: Aloe Ferox, Aloe Perryi, Aloe Vulgaris, Aloe Barbadensis, etc cuprinde peste 100 de specii.
Fam. Liliaceae.
Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0,10-0,25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina.
Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi, in parte combinati sub forma glicozidica, aloina sau barbolina, rottlerina, rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric, acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. Contine acid salicilic, sulf, magneziu, alte minerale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese, aciditate stomacala, afectiuni oculare, afectiuni intestinale, afectiuni dermatologice, afectiuni ale gurii, afectiuni hepatice, alcoolism, alergie, angina, anorexie, arsuri, artrite, astm bronhic, atonie, boli de nervi, bronsite, cancer, cataracte, crampe, dermatite, colita, constipatie, cefalee, diabet, dureri de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, gangrena, herpes genital, hemoroizi (extern), hipertensiune arteriala, inflamatii, mastoidita, neurastenie, obezitate, prostata, regenerarea tesuturilor, rani vechi sau supurate, reumatism, renale, paralizii, tromboflebita, tuberculoza pulmonara, taieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer stomacal sau duodenal, viermi intestinali, viroze respiratorii, varice.
Mod de preparare :
plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. Exista mai multe procedee:
-Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri.
-Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful.
Din ambele se poate face o tinctura. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. Se tine timp de 15 zile, dupa care se filtreaza, iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica, ermetic inchise. Se prefera sticlele de culoare inchisa. Se tine la rece. Produsul este valabil 2 ani. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi indepartat.
Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele.
Proprietati: digestiv 5-15 picaturi, inainte de mese diluate in ceai.
Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. Se ia dupa mese. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore, rar dupa 24 ore, prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Totusi cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. Unii le interzic categoric.
Mai actioneaza si ca purgativ, tonic amar (anorexie), eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat.
Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite.
Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe, deoarece trece in lapte.
Administrare:
*
Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite cu putina apa. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu.
*
Se pune in capsule de medicamente cate 0,5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese.
*
Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma, preferabil indulcit cu miere, daca nu est vorba si despre diabet.
*
Praf se presara pe rani externe.
*
Praf in amestec cu ulei, grasime diferita (unt, smantana, untura de porc, lanolina, vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime.
*
Tinctura- se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel.
*
Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana.
Aloe ca purgativ- o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai. Se ia dupa mese. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore, rar dupa 24 ore, prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali.
Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele.
Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi.
Mai actioneaza si ca purgativ, tonic amar, in anorexie, eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat.
Praful se va lua cate 0,10-0,20 g ca digestiv si 0,10-0,30 g ca purgativ.
Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta, care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte.
Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific.
Retete cu aloe si combinatii
Aloe cu propolis- 100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara, regenerare, cicatrizare celulara, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Posologie- o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa.
Aloe cu ulei de catina- se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor, dar si in eczeme, psoriazis, ihtioza. Se poate aplica in strat subtire, dupa care se va aplica un pansament. Pansamentul se va schimba la 24 ore.
Aloe cu miere- praf de aloe si miere cat cuprinde, se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale, apoi se panseaza pentru 24 ore. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani, chiar si dupa operatii.
Aloe cu ulei de masline- o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului, in special in bolile cronice.
Vin cu aloe- un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile, dupa care se foloseste. Nu este nevoie sa se filtreze. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta.
Creme cu aloe- se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa. Aceasta poate fi- untura, ulei (se pune si ceara de albine), smantana, unt, lanolina, vaselina, etc. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere.
Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta.
Denumire stiintifica: Aloe Ferox, Aloe Perryi, Aloe Vulgaris, Aloe Barbadensis, etc cuprinde peste 100 de specii.
Fam. Liliaceae.
Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0,10-0,25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina.
Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi, in parte combinati sub forma glicozidica, aloina sau barbolina, rottlerina, rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric, acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. Contine acid salicilic, sulf, magneziu, alte minerale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese, aciditate stomacala, afectiuni oculare, afectiuni intestinale, afectiuni dermatologice, afectiuni ale gurii, afectiuni hepatice, alcoolism, alergie, angina, anorexie, arsuri, artrite, astm bronhic, atonie, boli de nervi, bronsite, cancer, cataracte, crampe, dermatite, colita, constipatie, cefalee, diabet, dureri de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, gangrena, herpes genital, hemoroizi (extern), hipertensiune arteriala, inflamatii, mastoidita, neurastenie, obezitate, prostata, regenerarea tesuturilor, rani vechi sau supurate, reumatism, renale, paralizii, tromboflebita, tuberculoza pulmonara, taieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer stomacal sau duodenal, viermi intestinali, viroze respiratorii, varice.
Mod de preparare :
plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. Exista mai multe procedee:
-Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri.
-Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful.
Din ambele se poate face o tinctura. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. Se tine timp de 15 zile, dupa care se filtreaza, iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica, ermetic inchise. Se prefera sticlele de culoare inchisa. Se tine la rece. Produsul este valabil 2 ani. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi indepartat.
Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele.
Proprietati: digestiv 5-15 picaturi, inainte de mese diluate in ceai.
Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. Se ia dupa mese. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore, rar dupa 24 ore, prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Totusi cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. Unii le interzic categoric.
Mai actioneaza si ca purgativ, tonic amar (anorexie), eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat.
Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite.
Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe, deoarece trece in lapte.
Administrare:
*
Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite cu putina apa. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu.
*
Se pune in capsule de medicamente cate 0,5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese.
*
Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma, preferabil indulcit cu miere, daca nu est vorba si despre diabet.
*
Praf se presara pe rani externe.
*
Praf in amestec cu ulei, grasime diferita (unt, smantana, untura de porc, lanolina, vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime.
*
Tinctura- se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel.
*
Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana.
Aloe ca purgativ- o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai. Se ia dupa mese. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore, rar dupa 24 ore, prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali.
Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele.
Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi.
Mai actioneaza si ca purgativ, tonic amar, in anorexie, eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat.
Praful se va lua cate 0,10-0,20 g ca digestiv si 0,10-0,30 g ca purgativ.
Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta, care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte.
Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific.
Retete cu aloe si combinatii
Aloe cu propolis- 100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara, regenerare, cicatrizare celulara, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Posologie- o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa.
Aloe cu ulei de catina- se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor, dar si in eczeme, psoriazis, ihtioza. Se poate aplica in strat subtire, dupa care se va aplica un pansament. Pansamentul se va schimba la 24 ore.
Aloe cu miere- praf de aloe si miere cat cuprinde, se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale, apoi se panseaza pentru 24 ore. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani, chiar si dupa operatii.
Aloe cu ulei de masline- o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului, in special in bolile cronice.
Vin cu aloe- un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile, dupa care se foloseste. Nu este nevoie sa se filtreze. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta.
Creme cu aloe- se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa. Aceasta poate fi- untura, ulei (se pune si ceara de albine), smantana, unt, lanolina, vaselina, etc. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere.
Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta.
0 comments :
Trimiteți un comentariu