SFECLA

SFECLA

Betula vulgaris. Fam. Chenolodiaceae.
In traditia populara: intrebuintata in hrana oamenilor si animalelor. Frunza se punea pe taieturi, rani si buboaie. Cu sfecla rasa, prajita in undelemn, se faceau legaturi la infectii si la adenoame. La galci se punea u si frunze crude sub ureche. Rasa pe razatoare si prajita cu untura de porc ori undelemn, se punea la adenite. Coapta si rasa, se punea la blenoragie. Cu cataplasma de sfecla tocata, ceapa si grasime de porc se oblojeau femeile de durere de pantece. Cu decoctul ei se faceau spalaturi in bolile femeiesti.

Compozitie chimica: natriu, kaliu, calciu, siliciu, substante minerale, vitamine B1, B2, B6, C, niacin, biotin, acid folic, etc.
Actiune farmaceutica: improspateaza sangele, ajuta la intarirea imunitatii organismului, ajuta la lupta cu cancerul si mai ales la vindecarea leucemiei.

Se foloseste la urmatoarele afectiuni: acnee, abcese, adenoame, afectiuni neurologice, cancer, gripe, hemoroizi, laringite, leucemie, leucoree, limfoame, raceli, rani,

Se foloseste foarte putin medicinal:
-frunze proaspete se aplica pe rani strivite si ulcere pentru a ajuta la cicatrizare. Sunt utile pentru ca nu adera la suprafata ranii.
-Frunze tocate se aplica pe leziunile de tricofitie, cruste de lapte, antiinflamator la dureri.
-Radacina rasa cu ulei se aplica pe abcese si alte rani.
- Decoct din radacina rasa 4 linguri fierte in 500 ml apa timp de 10 minute se fac spalaturi vaginale in leucoree si alte afectiuni externe (hemoroizi), zilnic.


SFECLA DE ZAHAR.


Beta vulgaris. Fam.Chenopodiaceae.
In traditia populara: se folosea sub forma de ceai, caruia i se adaugau 3-4 picaturi de diana, contra diareei, dizenteriei, durerilor de stomac si lipsei poftei de mancare.
Se foloseste la fel cu cea de mai sus. Nu se va administra diabeticilor.




SFECLA ROSIE.


Beta vulgaris rubra Fam. Chenopodiaceae.
Denumiri populare: napi de mancare, napi rosii, rapa, sfecla de bors, sfecla de masa, tigle rosii, tuica.
In traditia populara: sucul din radacina rasa pe razatoare si stoarsa se bea dimineata pe nemancate pentru curatirea sangelui. Cu foile fierte in lapte dulce se faceau oblojeli la lingoare. Pentru vatamatura, se lua un pahar de rachiu de drojdie, un pahar de suc de sfecla rosie, o bucata de iasca buna, uscata pe vatra, una turta a lupului si sange de 9 frati, pisate toate, amestecate tinute la caldura 2 zile, apoi se dadea bolnavului de 3 ori pe zi, cate un paharut mic. Bolnavul trebuia sa stea culcat, sa se pazeasca de acrituri, saraturi si mancaruri grele. Decoctul se dadea lauzelor, cand nu expulzau placenta dupa nastere.

Compozitie chimica: hidrati de carbon, betaina, asparagina, acid glutamic, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, E, PP, acid folic, biotin, zaharuri, oligoelemente, saruri minerale.

Actiune farmaceutica: nutritiva, laxativa, aperitiva, racoritoare, energizanta, antianemica, mineralizanta, anticancerigena, hipotensoare, intareste imunitatea organismului, lupta pentru refacerea sangelui, foarte utila si in leucemii dar si alte tumori. Extern este cicatrizanta, desinfectanta, bactericida destul de puternica.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni bucale, afectiuni biliare, afectiuni cardiace, afectiuni hepatice, afectiuni renale, afectiunile splinei, artrita, anemie, astenie fizica si nervoasa, avitaminoze, cancer, colita, constipatie, convalescenta, demineralizare, dischinezie biliara si stomacala, enterite, gripa, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, insomnii, litiaza urica, menopauza, migrene, scurgeri vaginale, tuberculoze, viroze.
Se interzice diabeticilor!


Preparare:
- se rade fin si se consuma cruda.
-Suc din sfecla obtinuta proaspata Se poate consuma cate 200 ml de trei ori pe zi. Se va incepe prin a consuma o cantitate de 50 ml o data pe zi apoi treptat in functie de toleranta individuala se va mari cantitatea de sfecla pana se va ajunge la 200 ml de trei ori pe zi. In cazul cancerului sau altor afectiuni este foarte utila impreuna cu morcov, castraveti, salata, patrunjei, etc.
Sfecla fiarta sau coapta isi pierde o serie dintre proprietati.