Bronsita acuta

Bronsita acuta

Definitie
Bronsita acuta (BA) este o boala inflamatoare a cailor respiratorii ce se caracterizeaza printr-un sindrom bronsitic acut cu evolutie de scurta durata si nu este însotit de modificari radiologice.

Forme clinice - se disting bronsite acute infectioase si chimice.

Sistemul afectat: bronhopulmonar.

Incidenta / Prevalenta: frecventa reala nu se cunoaste, deoarece multi bolnavi nu consulta medicul sau sunt înregistrati cu alte diagnostice (viroze respiratorii, faringite si laringite acute). Se considera ca aproximativ 30 - 35% din consultatiile ambulatorii constituie pacientii eu infectii acute de cai aeriene, inclusiv bronsite acute.

Predominanta de vârsta si sex: nu s-a constatat.

Semne si simptome
- Boala debuteaza cu catar a cailor aeriene superioare (rinita, sinuzita, faringita, angina), care trece într-o faza seaca cu accese violente de tuse iritativa, dureroasa.
- Febra moderata (38-38,5°C).
- Stare generala alterata.
- Examenul clinic este normal sau depisteaza raluri uscate, uneori subcrepitante.
- Peste 1-3 zile survine o expectoratie seromucoasa.
- Rezolutia completa a unei bronsite necomplicate se produce în 5-6 zile, uneori pâna la 10 zile.

Forme particulare la adult:
- bronsita obstructiva acuta - evolueaza cu sindrom obstructiv difuz de cai aeriene intrapulmonare si se caracterizeaza prin dispnee, expiratie prelungita, raluri sibilante difuze, semne de hiperinflatie, tahipnee, febra;
- bronsiolita acuta - boala acuta a cailor aeriene mici, de obicei de origine virala (virusul sincitial, virusul paragripal) sau poate fi produsa de clamidii si se caracterizeaza prin tuse uscata, iritativa, febra mare si dispnee, însotita de cianoza.

Cauze
BA infecfioasa:
- BA virala, (cea mai frecventa) este produsa de virusuri: gripal A, B, paragripal 1,2.3, sincitial respirator (afecteaza preponderent copiii si persoanele tinere), adenovirusuri, virusul rujeolei etc.;
- BA bacteriana apare în evolutia unei bronsite acute virale prin suprainfectie cu flora, care populeaza în norma nazofaringele: pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, corynebacterii, neisserii, bacterioides;

BA chimica: se produce prin iritatia cailor respiratorii în urma expunerii accidentale sau profesionale la diverse substante chimice praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac sau acetona etc.

Diagnosticul - se bazeaza pe datele furnizate de anamneza si de examenul clinic.

Diagnosticul diferential - pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infectioase virale ce debuteaza cu sindrom cataral si bronsitic: rujeola, varicela, gripa, mononucleoza infectioasa, bronsita acuta obstructiva necesita diferentiere de un debut de astm bronsic.

Investigatii de laborator - hemograma este normala sau evidentiaza leucopenie (în viroze), uneori leucocitoza (în infectiile bacteriene), examenul bacteriologic al sputei este necesar la bolnavii tarati cu o boala cronica grava.

Schimbari morfologice - denudarea epiteliului, edem al mucoasei peretelui traheobronsic si hipersecretia de mucus.

Teste speciale - nu sunt necesare.

Investigatii instrumentale - radiografia pulmonara este normala (nu se efectueaza în timpul sarcinii), PEF-metria modificata în formele obstructive.

Procedee diagnostice - rinoscopia, faringoscopia.

Educatia pacientului
Pacientul trebuie sa fie informat despre masurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronsitei sau cronicizarea ei:
- alimentatie echilibrata, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripala în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor si a tinerilor ce sufera de mucoviscedoza, a persoanelor tarate cu BPCO;
- chimioterapia profilactica: Amantadina pentru virusul gripal A, rimantadina pentru virusul sincitial respirator, aciclovir pentru virusul Herpes Simplex. Durata tratamentului este de minimum 5 zile.

Complicatii posibile - sunt rare si constau în: bronhopneumonie; bronhopneumopatie cronica obstructiva la pacientii ce au depasit vârsta de 40 ani.

Prognosticul si evolutia - durata bronsitelor acute necomplicate este de 5 -10 zile si la tratament adecvat se vindeca complet; bronsita acuta netratata si, mai ales, în prezenta factorilor iritanti are tendinta de cronicizare.

Factori legati de vârsta
Pediatrici. Formele clinice ale bronsitei acute la copil sunt: bronsita acuta simpla, bronsita acuta obstructiva, bronsiolita acuta si bronsita recidivanta.

Bronsita acuta la copii constituie 20% din totalul infectiilor respiratorii acute, în 20% din cazuri bronsita acuta este cauzala de adenovirusuri si pâna la 10% - de virusurile gripale. La sugar si copilul mic BA este produsa predominant de virusul sincitial respirator si virusul paragripal 3. BA începe dupa o infectie virala cu semne de rinita, febra. Peste 3-4 zile apare tuse seaca, frecventa care în asociere cu traheita devine chinuitoare, cu arsuri sau dureri în piept. Peste 2-3 zile tusea devine productiva, cu sputa muco-seroasa sau mucupurulenta, provocând la sugar si copiii mici vome cu amestec de sputa. în BA acuta la copil se ausculta înasprirea murmurului vezicular si raluri bronsice sibilante si ronflante.

Bronsiolita acuta este o afectiune a bronsiolelor, de obicei de origine virala, mai frecvent produsa de virusul respirator sincitial (în 50%), parainfluenza, influenza si adenovirusuri, caracteristica sugarului; se manifesta prin dispnee expiratorie cu „wheezing" si se întâlneste frecvent la copiii de 6 luni - 1 an, mai ales în lunile de iarna - primavara. Boala debuteaza cu rinofaringita acuta si rinoree, subfebrilitate, uneori febra 38-39°, apoi, în 3-4 zile, se asociaza dispnee expiratorie cu „wheezing" (tahipnee pâna la 50 - 70 respir/min), tuse spastica, agitatie, geamat respirator, aerocianoza.

Semnele clinice ale bronsiolitei sunt:
- torace distins emfizematos;
- hipersonoritate la percutie;
- diminuarea murmurului vezicular cu expir prelungit si suierator;
- raluri subcrepitante bronsiolare, raluri sibilante, care se modifica dupa tuse;
- ficatul si splina palpabile (ptozate din cauza emfizemului);
- stare generala alterata (intoxicatie infectioasa, tulburari respiratorii, semne de dehidratare);
- tegumente marmorate (perturbari microcirculatorii).

Diagnosticul diferential al bronsiolitei la copil se face cu bronsita acuta, pneumonia bacteriana la sugar, sindromul de aspiratie (de alimente, continut gastric), corpi straini în caile respiratorii. mucoviscidoza etc.

În tratamentul bronsitei acute la copil se prevede necesitatea respectarii unui regim hidric optim, care sa previna dehidratarea (prin febra si dispnee). În caz de dehidratare se va face un supliment de rehidratare orala. Alimentatia va fi obisnuita.

Pot fi administrati agenti antivirali (Remantadina, Ribavarina). Nu se administreaza antibiotice (cu exceptia cazurilor de infectie cu Mycolasma pneumoniae, care necesita tratament cu eritromicina). De asemenea, se administreaza preparate mucolitice: Acetecisteina, Bromhexina, Efitusina, Mucosistina si decocturi mucolitice, care fluidifica si faciliteaza expectoratia mucusului bronsic.

Bronsita acuta, mai ales forma obstructiva, evolueaza la batrâni mai grav, adesea agravând insuficienta cardiaca (indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii), si se complica cu bronhopneumonie de staza.

Sarcina - femeile gravide dezvolta bronsite acute, de obicei primare, de origine infcctioasa (virale sau bacteriene) si foarte rar bronsite secundare (complicatii ale tuberculozei, tifosului ctc.). BA apare mai frecvent primavara si toamna, pe timp umed si friguros. De obicei sarcina nu predispune la îmbolnavirea de bronsite, dar intumescenta mucoasei bronhiilor, caracteristice acestei perioade, îngreuneaza expectoratia. Manifestarile clinice ale bronsitei acute la gravide nu au particularitati. Bronsita acuta nu modifica evolutia sarcinii, însa predispune la infectarea intrauterina a fatului, în tratamentul bronsitelor acute la gravide, de obicei, nu se administreaza antibiotice, însa daca acestea se impun, se evita antibioticele contraindicate în sarcina.

Abrevieri - BA - bronsita acuta; BPCO -bronhopneumopatic cronica obstructiva.