despre sanatate
·
Meningitele
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
·
tratament
Meningitele
Meningitele
Definitie
Meningita este o maladie, care se traduce cu inflamatia infectioasa a învelisurilor encefalului (pia mater si arahnoida), produsa de infectia virala (seroasa) sau bacteriana (purulenta).
Infectia se transmite preponderent pe cale aeriana.
Forme clinice - se disting meningite seroase si purulente, precum si meningococcemie acuta si cronica.
Sistemul afectat: învelisurile encefalului.
Incidenta - 20% din toate meningitele au cauza meningococica.
Predominarea de vârsta: sunt afectati mai frecvent nou-nascutii, copiii sub un an si batrânii.
Predominare de sex: nu este descrisa.
Semne si simptome
- semne de debut infectios: dupa perioada de incubatie, 2-12 zile, boala debuteaza acut, cu febra pâna la 38°C, frison, fatigabilitate, slabiciune generala, modificari comportamentale, rasuri (purpura, petesii conjunctivale care sugereaza infectie cu meningococ).
- semne de hipertensiune intracraniana cerebrala: cefalee, iritabilitate sau somnolenta, ameteli, greata, varsaturi, convulsii, bradicardie, alterarea starii de constienta, stupoare, care se poate schimba în agitatie psihomotorie, delir, coma, respiratie neregulata, la sugari fontanela apare sub presiune.
- semne meningeale: fotofobie, rigiditatea cefei, semnul Kernig, semnul Brudzinschi superior, mediu si inferior, convulsii, pareze ale nervilor craniului (meningite bâzâie).
- meningococemia. La 30-40% din pacienti se instaleaza meningococemie fara semne clinice de meningita. Manifestarile clinice variaza de la simptome minore de bacteriemie tranzitorie pâna la forme fulminante cu evolutie fatala în câteva ore:
- debutul subit cu febra pâna 39-41° si frison (uneori afcbrilitate sau hipotermie);
- greata si voma;
- mialgii si altragii;
- eruptii cutanate cu aspect maculo-papular (de culoare roza cu dimensiuni 2-10mm) sau petesial (leziuni de 1-2mm care se raspândesc de obicei pe trunchi si extremitatile inferioare, aparând si pe fata, valul palatin si pe conjunctive) sau echimoze.
- meningococemia fulminanta (numita anterior sindrom Watehouse - Friderichsen) se întâlneste la 10-20% din pacienti cu meningococemie, progreseaza rapid spre exit si se caracterizeaza prin instalarea rapida a socului infectios, coagulare intra vasculara deseminata si insuficienta poliorganica; 50-60% din pacienti decedeaza prin insuficienta cardiaca sau respiratorie, indiferent de terapia intensiva ordonata.
- meningococemia cronica se întâlneste rar (1-2% din totalul mcningococemiilor), se caracterizeaza prin febra recurenta, eruptie cutanata maculo-papulara sau ptisiala, artralgii si dureaza saptamâni sau luni. în timpul perioadelor afebrile pacientii se simt bine.
Germeni cauzali
- virusuri: ECHO, urlian, Ebstein-Barr, ade-novirusuri (serotipurile 2,6,7,12,32), virusul herpes simplex, arbovirusuri, virusul de varicela, de rujeola, citomegalovirusuri;
- bacterii: Streptococ de grup B sau D, (predominant la nou-nascuti), Escherihia coli, Listeria monocitogenis, Haemophilus influenzae de tip B. Streptococus pneumoniae, Neiseria meningitidis de grup A, mai rar B si C (atac maximal de rapid si letal), Staphilococus.
Factori de risc - stari imunodeficitare, alcoolism, interventii neurochirurgicale, traumatism craniocerebral, interventii chirurgicale abdominale, focare cronice de infectie: sinuzite, otite, osteomielite, abcese.
Diagnosticul - se stabileste în baza anamnezei epidemiologice, semnelor clinice caracteristice si rezultatelor punctiei rahidiene.
Diagnosticul diferential - septicemia, abcesul cerebral, empiemul subdural, epilepsia.
Investigatii de laborator
- hemoleucograma normala în meningitele seroase sau leucocitoza cu neutrofilie în meningitele bacteriene;
- functia rahidiana (lombara) pentru recoltarea lichidului cefalorahidian înainte de a purcede la antibioticoterapie (se efectueaza în spital). Sunt tipice: aspect galbui - tulbure, nr. celular 800-4000 mm3, din care 80-90% în faza initiala sunt neutrofilc, lactatul este crescut (peste 3 mmol/l), albuminorahie - peste 100 mg/dl. Glucoza si clorul sunt scazute;
- evidentierea germenilor (frotiu);
- culturi din lichidul cefalorahidian cu testarea germenilor izolati la antibiotice.
Schimbari morfologice - însemnul morfopatologic de baza al meningitei bacteriene este exsudatul din spatiul subarahnoidian cu aspect tipic galben-cenusiu sau verde-galbui. Este cel mai abundent în cisternele cerebrale, în santurile rolandic si silvian, se extinde de-a lungul maduvei spinarii si al tecilor nervilor si în interiorul sistemului ventricular. Infiltrarea de catre limfocite si neutrofile a spatiului subintimal din peretii arteriali este relativ caracteristica infectiei meningelor. Venele meningeale se dilata si sufera infectii murale, care se pot complica de necroza focala a peretelui vascular, de formarea unui trombus mural în lumen sau de afectarea sinusurilor durale. Infarctul cortical hemoragie poate fi rezultatul trombozelor, venelor corticale si ale sinusului dural. Se produce un edem cerebral difuz si/ sau presiune intracraniana crescuta care pot duce la o herniere cerebrala cu risc vital.
Teste speciale - reactia de polimerizare în lant (PCR) în lichidul cefalorahidian denota sensibilitate si specificitate în meningita meningococica de 90%.
Tehnica diagnostica - punctia rahidiana (lombara).
Regim - repaus strict la pat pe perioada febrila.
Dieta - este obisnuita.
Educatia pacientului
Pacientul trebuie sa fie informat despre:
- caracterul bolii, evitarea factorilor care pot provoca complicatii;
- controlul evolutiei bolii;
- despre complicatiile posibile.
Complicatii posibile - cerebrite sau abcese cerebrale, edem cerebral, hidrocefalee, deficite ale nervilor cranieni si spinali, deficite neurologice de focar, tulburari convulsive, encefalopatie.
Prognostic evolutiv - în formele usoare si medii depistate oportun si tratate adecvat - vindecare, în celelalte cazuri - deces sau sechele prin complicatii. Rata mortalitatii în meningitele, produse de Hemophilus influenzae, este < 5%, dar poate depasi 20 - 25% (în tarile subdezvoltate).
Factori de vârsta - Pediatrici: particularitatile etiologice, evolutive si de tratament - vezi compartimentul meningite la copii. Geriatrici - la vârstnici (peste 50 ani) meningitele mai frecvent sunt cauzate de bacilii aerobi gram-negativi si exista posibilitatea infectarii cu Listeria monocytogenes. Antibioticoterapia empirica trebuie sa fie constituita prin administrare de Ampicilina în asociere cu o cefalosporina de generatia a treia, de ex. Vancomicina.
Sarcina - asocierea meningitei în timpul sarcinii este o urgenta maxima, care poate avea consecinte fatale pentru fat si viata mamei. Tratamentul se va efectua cu selectarea antibioticelor care nu au efect toxic asupra fatului si dupa determinarea sensibilitatii la preparatul selectat.
Abrevieri - UA - unitati de actiune LCR - lichidul cefalorahidian PIC - presiunea intracraniana I/M - intramuscular I/v - intravenos.
Definitie
Meningita este o maladie, care se traduce cu inflamatia infectioasa a învelisurilor encefalului (pia mater si arahnoida), produsa de infectia virala (seroasa) sau bacteriana (purulenta).
Infectia se transmite preponderent pe cale aeriana.
Forme clinice - se disting meningite seroase si purulente, precum si meningococcemie acuta si cronica.
Sistemul afectat: învelisurile encefalului.
Incidenta - 20% din toate meningitele au cauza meningococica.
Predominarea de vârsta: sunt afectati mai frecvent nou-nascutii, copiii sub un an si batrânii.
Predominare de sex: nu este descrisa.
Semne si simptome
- semne de debut infectios: dupa perioada de incubatie, 2-12 zile, boala debuteaza acut, cu febra pâna la 38°C, frison, fatigabilitate, slabiciune generala, modificari comportamentale, rasuri (purpura, petesii conjunctivale care sugereaza infectie cu meningococ).
- semne de hipertensiune intracraniana cerebrala: cefalee, iritabilitate sau somnolenta, ameteli, greata, varsaturi, convulsii, bradicardie, alterarea starii de constienta, stupoare, care se poate schimba în agitatie psihomotorie, delir, coma, respiratie neregulata, la sugari fontanela apare sub presiune.
- semne meningeale: fotofobie, rigiditatea cefei, semnul Kernig, semnul Brudzinschi superior, mediu si inferior, convulsii, pareze ale nervilor craniului (meningite bâzâie).
- meningococemia. La 30-40% din pacienti se instaleaza meningococemie fara semne clinice de meningita. Manifestarile clinice variaza de la simptome minore de bacteriemie tranzitorie pâna la forme fulminante cu evolutie fatala în câteva ore:
- debutul subit cu febra pâna 39-41° si frison (uneori afcbrilitate sau hipotermie);
- greata si voma;
- mialgii si altragii;
- eruptii cutanate cu aspect maculo-papular (de culoare roza cu dimensiuni 2-10mm) sau petesial (leziuni de 1-2mm care se raspândesc de obicei pe trunchi si extremitatile inferioare, aparând si pe fata, valul palatin si pe conjunctive) sau echimoze.
- meningococemia fulminanta (numita anterior sindrom Watehouse - Friderichsen) se întâlneste la 10-20% din pacienti cu meningococemie, progreseaza rapid spre exit si se caracterizeaza prin instalarea rapida a socului infectios, coagulare intra vasculara deseminata si insuficienta poliorganica; 50-60% din pacienti decedeaza prin insuficienta cardiaca sau respiratorie, indiferent de terapia intensiva ordonata.
- meningococemia cronica se întâlneste rar (1-2% din totalul mcningococemiilor), se caracterizeaza prin febra recurenta, eruptie cutanata maculo-papulara sau ptisiala, artralgii si dureaza saptamâni sau luni. în timpul perioadelor afebrile pacientii se simt bine.
Germeni cauzali
- virusuri: ECHO, urlian, Ebstein-Barr, ade-novirusuri (serotipurile 2,6,7,12,32), virusul herpes simplex, arbovirusuri, virusul de varicela, de rujeola, citomegalovirusuri;
- bacterii: Streptococ de grup B sau D, (predominant la nou-nascuti), Escherihia coli, Listeria monocitogenis, Haemophilus influenzae de tip B. Streptococus pneumoniae, Neiseria meningitidis de grup A, mai rar B si C (atac maximal de rapid si letal), Staphilococus.
Factori de risc - stari imunodeficitare, alcoolism, interventii neurochirurgicale, traumatism craniocerebral, interventii chirurgicale abdominale, focare cronice de infectie: sinuzite, otite, osteomielite, abcese.
Diagnosticul - se stabileste în baza anamnezei epidemiologice, semnelor clinice caracteristice si rezultatelor punctiei rahidiene.
Diagnosticul diferential - septicemia, abcesul cerebral, empiemul subdural, epilepsia.
Investigatii de laborator
- hemoleucograma normala în meningitele seroase sau leucocitoza cu neutrofilie în meningitele bacteriene;
- functia rahidiana (lombara) pentru recoltarea lichidului cefalorahidian înainte de a purcede la antibioticoterapie (se efectueaza în spital). Sunt tipice: aspect galbui - tulbure, nr. celular 800-4000 mm3, din care 80-90% în faza initiala sunt neutrofilc, lactatul este crescut (peste 3 mmol/l), albuminorahie - peste 100 mg/dl. Glucoza si clorul sunt scazute;
- evidentierea germenilor (frotiu);
- culturi din lichidul cefalorahidian cu testarea germenilor izolati la antibiotice.
Schimbari morfologice - însemnul morfopatologic de baza al meningitei bacteriene este exsudatul din spatiul subarahnoidian cu aspect tipic galben-cenusiu sau verde-galbui. Este cel mai abundent în cisternele cerebrale, în santurile rolandic si silvian, se extinde de-a lungul maduvei spinarii si al tecilor nervilor si în interiorul sistemului ventricular. Infiltrarea de catre limfocite si neutrofile a spatiului subintimal din peretii arteriali este relativ caracteristica infectiei meningelor. Venele meningeale se dilata si sufera infectii murale, care se pot complica de necroza focala a peretelui vascular, de formarea unui trombus mural în lumen sau de afectarea sinusurilor durale. Infarctul cortical hemoragie poate fi rezultatul trombozelor, venelor corticale si ale sinusului dural. Se produce un edem cerebral difuz si/ sau presiune intracraniana crescuta care pot duce la o herniere cerebrala cu risc vital.
Teste speciale - reactia de polimerizare în lant (PCR) în lichidul cefalorahidian denota sensibilitate si specificitate în meningita meningococica de 90%.
Tehnica diagnostica - punctia rahidiana (lombara).
Regim - repaus strict la pat pe perioada febrila.
Dieta - este obisnuita.
Educatia pacientului
Pacientul trebuie sa fie informat despre:
- caracterul bolii, evitarea factorilor care pot provoca complicatii;
- controlul evolutiei bolii;
- despre complicatiile posibile.
Complicatii posibile - cerebrite sau abcese cerebrale, edem cerebral, hidrocefalee, deficite ale nervilor cranieni si spinali, deficite neurologice de focar, tulburari convulsive, encefalopatie.
Prognostic evolutiv - în formele usoare si medii depistate oportun si tratate adecvat - vindecare, în celelalte cazuri - deces sau sechele prin complicatii. Rata mortalitatii în meningitele, produse de Hemophilus influenzae, este < 5%, dar poate depasi 20 - 25% (în tarile subdezvoltate).
Factori de vârsta - Pediatrici: particularitatile etiologice, evolutive si de tratament - vezi compartimentul meningite la copii. Geriatrici - la vârstnici (peste 50 ani) meningitele mai frecvent sunt cauzate de bacilii aerobi gram-negativi si exista posibilitatea infectarii cu Listeria monocytogenes. Antibioticoterapia empirica trebuie sa fie constituita prin administrare de Ampicilina în asociere cu o cefalosporina de generatia a treia, de ex. Vancomicina.
Sarcina - asocierea meningitei în timpul sarcinii este o urgenta maxima, care poate avea consecinte fatale pentru fat si viata mamei. Tratamentul se va efectua cu selectarea antibioticelor care nu au efect toxic asupra fatului si dupa determinarea sensibilitatii la preparatul selectat.
Abrevieri - UA - unitati de actiune LCR - lichidul cefalorahidian PIC - presiunea intracraniana I/M - intramuscular I/v - intravenos.
0 comments :
Trimiteți un comentariu