Migrena - maladie

Migrena - maladie cu manifestari paroxistice de cefalee

Definitie
Migrena este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, deseori unilaterala la debut, cu caracter pulsatil, de intensitate moderata sau severa, care altereaza frecvent activitatea cotidiana si se amplifica la efort fizic. Cefaleea este asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie.

Forme clinice
Mai frecvent se întâlnesc doua forme de migrena:
- migrena fara aura (comuna).
- migrena cu aura (mai rar - 20%) - clasica sau asociata

Sistemele afectate: trunchiul cerebral, vasele cerebrale.

Ereditatea: în 1/2 cazuri predispunere genetic.

Prevalenta: maladie frecventa, se întâlneste la 15% populatie matura.

Predominanta de vârsta: mai frecvent între vârsta de 25-55 ani.

Predominanta de sex: femeile sufera în mediu de 2 ori mai frecvent ca barbatii.

Semne si simptome
Cefaleele survin periodic sub forma de atacuri de migrena cu durata (daca nu sunt tratate) de la 4 la 72 ore.

Durerea are urmatorii parametri:
- unilaterala (mai frecvent);
- pulsatila (mai rar surda, apasatoare);
- intensitatea - moderata sau severa;
- efortul fizic amplifica durerea.

Cefaleea se asociaza frecvent cu:
- greata, voma;
- fotofobie, fonofobie.

In cazul migrenei cu aura, simptomele de mai sus se asociaza cu urmatoarele fenomene, care, de regula, preced cu 20-60 min. atacurile de migrena:
- sclipiri, luminite, stelute, sfere stralucitoare, filamente luminoase etc. (aura oftalmica);
- furnicaturi, amorteli în diverse zone ale corpului (aura senzitiva);
- tulburari de motilitate ale globilor oculari (migrena oftalmoplegica), pareze si plegii (migrena hemiplegica).

Cauze
Tulburarile cerebrale sunt primare, iar vasele cerebrale sufera secundar.

Activarea patologica a sistemului trigemino-vascular cu eliminarea aminelor vazogene.

Tulburari biochimice ale scrotoninei, opioidelor, prostaglandinelor.

Durerea migrenoasa rezulta dintr-un lant de factori neurogeni, vasculari si biochimici, declansati în mod ciclic.

Factori de risc
- factorul genetic.
- sexul feminin.

Diagnostic
Nu exista criterii paraclinice de diagnostic ale migrenei. Doar în cazul unui prim acces survenit dupa 40 ani sau prezentei semnelor de focar, se cer investigatii suplementare. Migrena simptomatica se întâlneste rar (tumoare, malformatie vasculara). Ea poate fi un simptom în maladia CADASIL, în sindromul anticorpilor antifosfolipidici etc.

Diagnostic diferential
- cefaleea cluster;
- cefaleea conditionata de HTA paroxistica;
- cefaleea în cadrul hipertensiunii intracraniene paroxistice (chist coloid al ventricolului III);
- cefaleea cauzata de patologii locale (oftalmologice, stomatologice, ORL).

Investigatii de laborator - nu sunt necesare.

Schimbari morfologice - nu se constata.

Teste speciale - nu exista.

Investigatii instrumentale - Doar pentru a exclude o migrena simptomatica sunt necesare o serie de investigatii: - fundul ochiului; EEG; tomografia computerizata; rezonanta magnetica nucleara.

Procedee diagnostice - procedee diagnostice speciale nu exista.

Masuri generale
Tratamentul crizelor (gesturi simple): - comprese reci sau calde ale tâmplei; frectia tâmplei; cafea puternica; o bucatica de zahar; pozitie orizontala într-o camera linistita, întunecoasa.

Tratamentul profilactic (nonmedicamentos): - relaxare; biofeed-back (retroactiune biologica); acupunctura; psihoterapie.

Evitarea anumitor produse ce contin tiramina (vin rosu, cascaval, nuci, citrusi, ciocolata etc.), care are efect vasoconstrictor si poate provoca accese migrenoase.

Regim - în caz de acces migrenos se evita activitatile, care amplifica cefaleea. În perioada dintre accese se evita factorii provocatori (stresul, oboseala, insuficienta somnului, anumite produse alimentare)

Dieta - se evita produsele alimentare, care eventual ar putea provoca criza migrenoasa (vezi - tratament: masuri generale).

Educatia pacientului
Informarea pacientului despre:
- caracterul maladiei, necesitatea evitarii factorilor declansatori.
- modul de administrare al medicamentelor, riscul abuzului medicamentos.
- necesitatea tratamentului sistematic pentru a evita complicatiile migrenei: statusul migrenos, ictusul migrenos.
- migrena - factor de risc la femeile tinere, care fumeaza si utilizeaza contraceptive hormonale.

Masuri de preventie a exacerbarilor
- respectarea regimului somn-veghe.
- evitarea suprasolicitarilor psihice si fizice.
- evitarea alimentelor ce provoaca criza.
- tratamentul profilactic sistematic.

Complicatiile posibile - cefaleea cronica cotidiana, statusul migrenos, infarctul migrenos, ictusul ischemic cerebral.

Prognosticul si evolutia
- în majoritatea cazurilor - evolutie benigna cu acutizari si remisiuni de diversa durata.
- migrena hemiplegica si migrena la femei tinere, consumatoare de tutun si contraceptive hormonale, prezinta risc sporit de ictus ischemic cerebral.

Stari patologice asociate - depresia, anxietatea, tulburarile vegetative suprasegmentare, epilepsia.

Factori legati de vârsta - Pediatrici: la copii frecventa migrenei este în medie de 5%. Geriatrici: Noi cazuri de migrena, de obicei, nu apar. Atacurile migrenoase devin mai rare cu vârsta.

Sarcina - determina remisiuni în 70% cazuri.