Afectiuni intestinale

Afectiuni intestinale

Intestinul subtire porneste de la stomac si se compune din: duoden, jejun si ileon. in prima parte a duodenului, chimul venit din stomac, fiind acid, excita peretii, provocand secretia unei enzime (secretina) care este absorbita de sange si stimuleaza secretia pancreasului care ajunge in duoden, de asemenea excretia bilei care ajunge tot aici. Chimusul amestecat cu aceste doua secretii trece in jejun. Glandele din intestin (1000/cm²) secreta erepsina si amilaza care cu secretiile pancreasului - tripsina si lipaza - descompun proteinele pana la aminoacizi, glucidele in glucoza si grasimile in acizi grasi si glicerina. Acestea sunt principiile alimentare. Pe mucoasa intestinului se afla pliuri si vilozitati (1000-4000/cm²) cu vase capilare sangvine si limfatice. In vilozitate sunt si fibre musculare care se contracta si trimite principiile alimentare in venele centrale care merg la ficat. In intestin, acizii grasi se combina cu sarurile biliare formand sapunuri solubile in apa. Acestea, impreuna cu glicerina, trec prin epiteliul vilozitatilor si se unesc din nou formand grasime care va fi transportata prin vasele limfatice.
In intestinul subtire, lung de 7 m, se desavarseste procesul de digestie si se absorb elementele nutritive. Bila, sucul pancreatic si secretiile peretilor intestinali creeaza un mediu alcalin. Din intestinul subtire, prin ileon, materia intra in cecum, prima portiune a intestinului gros.
Intestinul gros (colon) este format din: cec, colonul ascendent, transvers, descendent, sigmoidian, rectul si anusul. Este lung de 1,25 m. Cecul are o mica formatiune cat un deget numita apendice.
Intestinul gros nu are pliuri sau vilozitati.
El are o consistenta lichida. Intestinul gros produce deshidratarea, materialul devenind semisolid. El tranziteaza intreg circuitul intestinal in 12-15 h. in intestinul gros exista o bogata flora microbiana. Datorita ei are loc digestia celulozei si a tesutului conjunctiv. Materiile fecale contin bacterii, substante nedigerabile si toxice. Flora intestinala se compune din bacterii anaerobe, aici fiind concentrata 80% din imunitate. intre acestea, lactobacteriile sunt cele mai importante. Ele ajuta ficatul, sinteza vitaminelor B, K si a unor aminoacizi esentiali cu rol digestiv si metabolic, creeaza un mediu ostil agentilor patogeni; sintetizeaza colicinina - un antibiotic, mentin pH optim in colon, usureaza contractiile intestinale, reduc mirosul de putrefactie al fecalelor; favorizeaza asimilarea calciului si a vitaminei D; stimuleaza sinteza imunoglobinelor; inhiba dezvoltarea bacteriilor inamice. Raportul optim de sanatate este de 80% lactobacterii si 20% bacterii de putrefactie.
Functia de stimulare a imunitatii se datoreaza faptului ca 80% din celulele imuno-competente se gasesc in colon, iar lactobacteriile coopereaza cu acestea in reglarea metabolismului, in apararea fata de agresori.
Bolile inflamatorii ale intestinului subtire se numesc enterite.
•    Pentru a reface flora intestinala, sa se consume apa de orez (1 lingura orez fiarta in 11 apa). Se mai poate bea infuzie de afine, chimen, coriandru, cateva frunze de leustean si menta. Iaurtul ajuta la mentinerea florei normale, pe cand laptele dulce si branzeturile favorizeaza fermentatiile din colon.
•    Se poate lua si produsul „Lactobacilul Acidophilus". Acidophilus sunt denumite niste bacterii utile ce se afla in intestine. Ele sunt obstacole pentru bacterii patogene, virusi, levuri si alte microorganisme care se pot afla in intestin. Deficitul pe o perioada mai lunga de Acidophilus poate duce la balonare, constipatie, flatulenta, scaderea imunitatii, oboseala, tulburari de absorbtie a nutrientilor si candidoze. Produsul „Acidophilus" este fabricat de „Webber Naturals" Canada si distribuit de SC Mondopharm Corporation SRL.
•    Afectiunile de stomac si intestine, inclusiv diareea cu sange, beneficiaza de ajutor cu radacina de obligeana. Se pune la macerat in 250 ml apa rece (eventual fiarta si racita), 1 lingurita rasa de radacina, bine maruntita. Se amesteca si se lasa peste noapte. Dimi­neata, ceaiul obtinut prin macerare se incalzeste putin (labain-marie). Se beau zilnic 6 inghitituri, cate 2 inghitituri la fiecare din cele 3 mese principale, din care prima inghi­titura inainte de masa, pe stomacul gol, iar a doua inghititura dupa masa. Ceaiul se bea nediluat si nu mai mult de cate o inghititura.
•    Argila este eficienta in enterite, dizenterie.
•    Pentru colibaciloza, infectii intestine si viermi intestinali, recomandare - ca seara sa se ia 10 picaturi (adulti) ulei de coriandru in putin ceai indulcit cu miere. Apoi se bea o cana ceai de merisor. in seara urmatoare se consuma 50 seminte de dovleac nesarate, neprajite, si se bea 1 cana ceai de cimbrisor. Seminte de dovleac se consuma oricat de multe. Se ia, in continuare o seara picaturi de coriandru si o seara seminte, timp de 45 de zile. Copiii vor lua max. 5 picaturi ulei de coriandru.
•    Spirulina ajuta in afectiunile intestinale.
•    Otetul de mere (1 lingurita intr-un pahar cu apa) poate preveni afectiunile intestinale. El omoara bacteriile.