Barba ursului
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Barba ursului
Barba ursului
Denumire stiintifica: Equisetum maximum Fam. Equisetaceae.
Denumiri populare: barba- ursului de bame, barba sasului.
In traditia populara: decoctul tulpinilor sterile scoase cu radacina cu tot si fierte infundat intr-o ulcica se tinea in gura copiilor contra durerilor de dinti, iar cu plantele se faceau oblojeli la falca.
Fiertura preparata din tulpini sterile se dadea contra bolilor de piept. Se mai intrebuinta impreuna cu iarba baloasa ( Centaureea austriaca), fierte in bere, cu miere si putina piatra acra pentru bolile de blenoragie. In multe parti se lua contra durerilor de rinichi. Cu flori de nalba decoct se da contra polutiilor.
Compozitie chimica:
tulpinile sterile contin oxizi de siliciu, saponina, flavonozide, compusi azotati.
Actiune farmacologica: se foloseste doar extern unde produce la bai o puternica dezintoxicare a organismului si o mai rapida cicatrizare in afectiunile dermatologice.
Preparare:
-Se foloseste doar la tratamentul extern asa ca vom pune 50 g de planta maruntita la 5 litri de apa. Se va fierbe apoi timp de 30 minute, se strecoara apoi in cada unde se va sta 30 minute. Pentru comprese pe rani sau cataplasme pe umflaturi se va pune 2 linguri de planta maruntita in 250 ml de apa si se va fierbe timp de 15 minute. Se va strecura si cu acest ceai se pot face comprese pe locurile afectate. Cataplasmele se vor face cu planta fiarta. Se va tine in functie de toleranta intre 2 ore, pana la 8 ore, local.
Se poate folosi la: ascita, edeme, rani, umflaturi, etc.
Contraindicatii:
Sub nici o forma nu se va folosi intern.
Denumire stiintifica: Equisetum maximum Fam. Equisetaceae.
Denumiri populare: barba- ursului de bame, barba sasului.
In traditia populara: decoctul tulpinilor sterile scoase cu radacina cu tot si fierte infundat intr-o ulcica se tinea in gura copiilor contra durerilor de dinti, iar cu plantele se faceau oblojeli la falca.
Fiertura preparata din tulpini sterile se dadea contra bolilor de piept. Se mai intrebuinta impreuna cu iarba baloasa ( Centaureea austriaca), fierte in bere, cu miere si putina piatra acra pentru bolile de blenoragie. In multe parti se lua contra durerilor de rinichi. Cu flori de nalba decoct se da contra polutiilor.
Compozitie chimica:
tulpinile sterile contin oxizi de siliciu, saponina, flavonozide, compusi azotati.
Actiune farmacologica: se foloseste doar extern unde produce la bai o puternica dezintoxicare a organismului si o mai rapida cicatrizare in afectiunile dermatologice.
Preparare:
-Se foloseste doar la tratamentul extern asa ca vom pune 50 g de planta maruntita la 5 litri de apa. Se va fierbe apoi timp de 30 minute, se strecoara apoi in cada unde se va sta 30 minute. Pentru comprese pe rani sau cataplasme pe umflaturi se va pune 2 linguri de planta maruntita in 250 ml de apa si se va fierbe timp de 15 minute. Se va strecura si cu acest ceai se pot face comprese pe locurile afectate. Cataplasmele se vor face cu planta fiarta. Se va tine in functie de toleranta intre 2 ore, pana la 8 ore, local.
Se poate folosi la: ascita, edeme, rani, umflaturi, etc.
Contraindicatii:
Sub nici o forma nu se va folosi intern.
0 comments :
Trimiteți un comentariu