Castan comestibil

Castan comestibil

Denumire stiintifica: Castanea sativa Fam. Fagacee
Denumiri populare: adistin, agnistin, castan-bun, castan, gastane, gastine, gastinie, ghistina, gustine.


In traditia populara: scoarta se folosea la tabacitul pieilor iar coaja la vopsitorie.
Castanele se foloseau contra degeraturilor la maini si picioare. Se fierbeau si in zeama lor, cat era inca fierbinte, se tineau cateva minute membrele degerate.
Compozitia chimica: ulei, protide, hidrati de carbon, vitaminele: B1, B2, C, saruri minerale.
Frunzele: tanin, vitamina E, Lemnul taninuri cathehice, castalina, castalgina, vascalina, vescalgina, alcool triterpenic, acizi, saruri minerale.
Actiune farmacologica: se folosesc fructele coapte fara coaja care sunt un antiseptic pentru tubul digestiv, antianemic, energetic, remineralizant, tonic nervos si muscular. Continutul in sulf este mic, insa datorita faptului ca are sulf ajuta la dezinfectie si la refacerea oaselor, mai ales ca are in componenta si fosfor care ajuta la osificare. Magneziul pe care-l contine ajuta si el foarte mult atat la sistemul osos cat si intregului organism. Potasiul ajuta inima si vasele de sange. Se cunoaste actiunea acestui fruct mai ales in cazul celor cu afectiuni venoase (varice, etc) Este de mare ajutor tuturor celor care doresc sa se supraalimenteze si chiar sportivilor si convalescentilor. Fierul pe care-l contine ajuta si la refacerea sangelui.
Castanele se consuma coapte sau facute piure. Se pot consuma in orice cantitate.
Sunt contraindicate la obezi si diabet.
Se recomanda in: afectiuni coronariene, afectiuni venoase sau arteriale, astenie fizica si psihica, anemie, batranete, convalescenta, crestere, decalcifiere, depresie, flebite, hemoroizi, osteoporoza, stomatita,tromboflebita, varice
Castan salbatic

Denumire stiintifica: Aesculus hippocastanum Fam. Hippocastanaceae
Denumiri populare: aghistin, castan de cai, castan de India, castanul-calului, castanul-porcului, ghistin


In traditia populara: scoarta se intrebuinta la tabacit si vopsit.
Castanele, pisate sau taiate marunt si plamadite in spirt denaturat ori fierte in apa pentru baie, se intrebuintau contra reumatismului. In acest scop se folosea si floarea, pusa in petrol, cu care se faceau frectii.
In tinutul Bacaului, se introduceau 6 inflorescente intr-o sticla de un litru cu benzina. Sticla se ingropa in pamant, unde se tinea trei saptamani, iar dupa aceia se ungeau partile dureroase. Fructele se foloseau contra frigurilor si contra loviturilor, ca si ramurile tinere si scoarta.
Ca sa nu se imbolnaveasca de erizipel unii purtau o castana invelita in panza, la gat.

Compozitie chimica: semintele contin amidon, saponozide triterpenice care imprima gustul neplacut si amar al semintelor, grasimi, albumine, tanin, esecina, afrodescina, argirescina, criptoescina, flavonoide, oxicumarine (esculozida si fraxinozida si agliconii lor esculetina si frasetina), vitamine din grupul B, C, K si D-catecol, substante amare. Scoarta contine: esculina, cvercitrina, fraxina, oxicumarina, celuloza, rezine, substante minerale.

Proprietati: datorita prezentei saponozidelor, in special a escinei si D-catecolului, extractele de castan au actiune flebotonica moderata; escina are actiune antiinflamatoare diminuand fragilitatea capilarelor, are proprietati antiedematoase, fotoprotectoare, hemostatice. Capilar protector, reducator al fragilitatii capilare, vasoconstrictoare.

Mod de folosire:

Tinctura: la 200 g de frunze maruntite se adauga 1 litru de alcool de 70° alimentar. Se inchide bine sticla si se va tine timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se strecoara apoi si se pune in alte recipiente mai mici. Se pot lua intern cate 10 picaturi diluate in 100 ml de trei ori pe zi.
Unguent:
a) 25 ml de tinctura se amesteca cu 75 g de lanolina de la farmacie sau cu untura proaspata nesarata.
b) castane se curata de coaja se usuca bine apoi se maruntesc transformate in praf cu rasnita de cafea. Se pot amesteca cu: miere, smantana, ulei, untura, etc in proportie de 1\1.
Se pun pe locul afectiunii in strat subtire sau dupa un masaj usor. Se leaga fasa elastica daca este vorba despre varice.
c) Se fierb castanele dupa ce au fost curatate de coaja. Se transforma in pasta prin pasare si apoi se amesteca cu orice grasime in proportii de 1\1.

Vin:
Se va lua o mana de frunze de castan sau coaja ( 4 linguri) de pe ramuri tinere. Se maruntesc bine, apoi se vor pune intr-un litru de vin de buna calitate. Se vor tine timp de 10 zile agitand des. Se pot si umezi inainte frunzele sau coaja cu alcool alimentar de 70° pentru 12 ore, ca sa se elibereze mai multe substante active. Se strecoara si se va lua cate o lingura dimineata pe stomacul gol. Se ia timp de 14 zile, dupa care se vor lua 2 linguri, una dimineata si una seara, timp de alte 14 zile. Se iau apoi 3 linguri cate 14 zile una dimineata una seara si una la amiaza. Se va scadea apoi la 2 linguri timp de 14 zile, apoi la 1 lingura 14 zile si se termina aceasta cura.

Se pot folosi castanele la urmatoarele afectiuni: accident cerebral, contuzii, cuperoza, degeraturi, edeme cerebrale, edeme postoperatorii, edeme traumatice, flebite, cangrena, hemoroizi, hernie de disc, inflamatie venoasa, impetigo, luxatii, parkinson, plagi infectate, procese exudative intracraniene, sciatica, sechele dupa fracturi, spondiloza, tulburari circulatorii, ulcer varicos, varice.