Coada racului
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Coada racului
Coada racului
Denumire stiintifica: Potentilla anserina Fam. Rosaceae.
Denumiri populare:
argentina, argindeana, argintica, argintel, buboasa, buruiana de scrânte, buruiana-junghiurilor, coada-dracului, forostoi, iarba-gâstii, iarba-scrântiturii, iolut, sclintita, scrântitoare de balta, scrânteala, troscot, vintricea, zolotnic.
În traditia populara: în multe zone se folosea la rani, scrântituri.
În Muntii Apuseni, frunzele se pisau în untura si asa se legau cu ele. Se mai folosea, tot batuta cu untura sau cu slanina la infectarea ranilor.
Ceaiul din tulpini florifere sau din frunze se lua contra durerilor de stomac, de pântece si a frigurilor.
Se mai folosea contra eczemelor si la bai pentru întarirea oaselor copiilor care nu puteau sta în picioare.
Intern se mai folosea contra arsurilor de stomac.
Compozitie chimica: tanin 7-11% iar partile subterane 20%, substante amare, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale, flavonozide.
Actiune farmaceutica:
datorita continutului mare în tanin: astringent, favorizeaza coagularea sângelui, fiind foarte utila în hemoragii, actiune spasmolitica asupra musculaturii netede fiind utila în orice durere asigurata de catre flavonoide, antiseptic gastric si intestinal, împiedica formarea de calculi, analgezic, hemostatic, antidiareic, cicatrizanta. Extern: antiseptic, cicatrizant, hemostatic.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:
afectiuni ginecologice de orice natura, anemie, artrite, arsuri, calculoza renala, cancer uterin sau de colon (spalaturi si clisme de 2 ori pe zi cu infuzie mai concentrata), colici gastrice, convalescenta, diaree, dismenoree, dureri abdominale, dureri menstruale, dureri stomacale, dureri uterine, eczeme, enterocolite, friguri, gingivite, hemoragii de orice natura, hemoroizi, hipermenoree, inflamatii gingivale, lacrimarea ochilor, leucoree, menstruatii abundente, osteoporoza, paraziti intestinali, spasme pilorice, reglarea menstrelor, ten seboreic, ulceratii cutanate
Preparare: o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa rece. Se fierbe timp de 15 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi, preferabil dupa mese.
-Din radacinile plantei 1 lingurita se va pune la 250 ml apa si se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoara. Se poate consuma 2-3 cani pe zi.
-Tinctura 50 g de radacina maruntita se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70° într-o sticla ermetic închisa. Se tine apoi 15 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoara. Se va putea lua 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi.
Atentie- toate preparatele cu aceasta planta nu se iau decât dupa ce s-a mâncat.
Extern se va putea folosi acelasi tip de ceai sau se face cu cantitate dubla de planta la spalaturi vaginale de exemplu sau hemoroizi.
Denumire stiintifica: Potentilla anserina Fam. Rosaceae.
Denumiri populare:
argentina, argindeana, argintica, argintel, buboasa, buruiana de scrânte, buruiana-junghiurilor, coada-dracului, forostoi, iarba-gâstii, iarba-scrântiturii, iolut, sclintita, scrântitoare de balta, scrânteala, troscot, vintricea, zolotnic.
În traditia populara: în multe zone se folosea la rani, scrântituri.
În Muntii Apuseni, frunzele se pisau în untura si asa se legau cu ele. Se mai folosea, tot batuta cu untura sau cu slanina la infectarea ranilor.
Ceaiul din tulpini florifere sau din frunze se lua contra durerilor de stomac, de pântece si a frigurilor.
Se mai folosea contra eczemelor si la bai pentru întarirea oaselor copiilor care nu puteau sta în picioare.
Intern se mai folosea contra arsurilor de stomac.
Compozitie chimica: tanin 7-11% iar partile subterane 20%, substante amare, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale, flavonozide.
Actiune farmaceutica:
datorita continutului mare în tanin: astringent, favorizeaza coagularea sângelui, fiind foarte utila în hemoragii, actiune spasmolitica asupra musculaturii netede fiind utila în orice durere asigurata de catre flavonoide, antiseptic gastric si intestinal, împiedica formarea de calculi, analgezic, hemostatic, antidiareic, cicatrizanta. Extern: antiseptic, cicatrizant, hemostatic.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:
afectiuni ginecologice de orice natura, anemie, artrite, arsuri, calculoza renala, cancer uterin sau de colon (spalaturi si clisme de 2 ori pe zi cu infuzie mai concentrata), colici gastrice, convalescenta, diaree, dismenoree, dureri abdominale, dureri menstruale, dureri stomacale, dureri uterine, eczeme, enterocolite, friguri, gingivite, hemoragii de orice natura, hemoroizi, hipermenoree, inflamatii gingivale, lacrimarea ochilor, leucoree, menstruatii abundente, osteoporoza, paraziti intestinali, spasme pilorice, reglarea menstrelor, ten seboreic, ulceratii cutanate
Preparare: o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa rece. Se fierbe timp de 15 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi, preferabil dupa mese.
-Din radacinile plantei 1 lingurita se va pune la 250 ml apa si se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoara. Se poate consuma 2-3 cani pe zi.
-Tinctura 50 g de radacina maruntita se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70° într-o sticla ermetic închisa. Se tine apoi 15 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoara. Se va putea lua 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi.
Atentie- toate preparatele cu aceasta planta nu se iau decât dupa ce s-a mâncat.
Extern se va putea folosi acelasi tip de ceai sau se face cu cantitate dubla de planta la spalaturi vaginale de exemplu sau hemoroizi.
0 comments :
Trimiteți un comentariu