Cretusca
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Cretusca
Cretusca
Denumire stiintifica: Filipendula ulmaria Fam. Rosaceae
Denumiri populare:
aglica, barba-caprei, bors, caprifoaie, pepenica, racusor, tantanica, taula, teisor.
In traditia populara: radacinile pisate si plamadite in rachiu se luau la hernie. Din florile plantei frumos mirositoare se facea apa de obraz, se punea intr-o caldarusa cu pelin, malin si altele apoi spirt.
Compozitie chimica:
ulei volatil, flavonoide, gaulterozida, spireina, hiperina, aldehida salicilica, avicularina, spireozid, izeosalicina, vanilina, eliotropina, ceruri, taninuri, substante minerale.
Actiune farmaceutica: datorita gaulterozidei si spireinei, ai caror agliconi sunt derivati ai acidului salicilic, produsul are actiune antireumatismala, iar flavonoidele sunt raspunzatoare de actiunea lui diuretica, antiseptica, antimicrobiana, antiinflamatoare, cicatrizanta, antireumatica, diuretica, astringenta, diaforetic, tonica, sedativa.
Mod de preparare si administrare:
-2 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani de ceai pe zi in cure chiar si de lunga durata, fara efecte secundare.
-3 lingurite de planta maruntita se pune la 250 ml apa. Se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoara. Se pot consuma 2- 3 cani pe zi.
-Praf din planta obtinut cu rasnita de cafea. Se va pune o lingurita de praf sub limba. Se va tine timp de 10 minute, apoi se inghite cu putina apa.
-Tinctura- 50 g de planta maruntita se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70°. Se astupa bine recipientul. Se tine la cald sau la temperatura camerei timp de 15 zile. Se filtreaza. Se va lua cate 1 lingurita diluata in putina apa de 3 ori pe zi.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: alopecie (spalaturi sau frectii cu infuzie sau tinctura), amigdalita (infuzie intern si extern decoct), arsuri- decoct, artrita (infuzii si tincturi intern, iar extern se vor aplica comprese cu decoct. Ascita- infuzie 3-4 cani pe zi. Boli gastro- intestinale- infuzie sau praf. Bronsite- tinctura.
Celulita- decoct sau frectii cu tinctura. Ciclu abundent- intern infuzii si spalaturi cu decoct de 2 ori pe zi. Congestie renala- infuzie si pe zona renala se va aplica compresa cu decoct.
Diaree- infuzie sau praf. Disfunctii hepatice- infuzie sau praf. Dureri musculare- frectii sau comprese cu decoct. Enterita- tinctura sau infuzie. Edeme- praf sau infuzie. Extern se poate pune compresa cu decoct. Erizipel, eruptii cutanate- decoct.
Febra- infuzie.
Gripa- infuzie sau tinctura. Guta- intern infuzie sau praf iar extern se vor pune comprese cu decoct.
Hemoroizi- comprese locale cu decoct.
Herpes- intern infuzie sau tinctura iar extern se vor aplica comprese de mai multe ori pe zi. Se fac aplicatii calde.
Hipertensiune- infuzie. Insomnie- tinctura seara sau infuzie. Insuficienta hepatica- praf sau infuzie.
Intoxicatii- infuzie sau praf. Iritatii vaginale- spalaturi cu decoct. Leucoree- spalaturi cu decoct si tinctura intern.
Menopauza- ajuta in special la domolirea bufeurilor (de caldura). Oboseala, nervozitate- tinctura.
Nevralgii- comprese locale calde. Plagi- praf sau decoct.
Reumatism- infuzie intern, extern comprese, cataplasme sau chiar bai zilnic.
Retentie de apa- infuzie. Tulburari cardiace- tonic cardiac, tinctura sau infuzie, tulburari stomacale- infuzie sau praf.
Tuse- infuzie sau tinctura. Ulcere de piele- praf. Vaginite- decoct la spalaturi locale de 2 ori pe zi. Se poate complecta si cu tratamentul intern cu infuzie.
Denumire stiintifica: Filipendula ulmaria Fam. Rosaceae
Denumiri populare:
aglica, barba-caprei, bors, caprifoaie, pepenica, racusor, tantanica, taula, teisor.
In traditia populara: radacinile pisate si plamadite in rachiu se luau la hernie. Din florile plantei frumos mirositoare se facea apa de obraz, se punea intr-o caldarusa cu pelin, malin si altele apoi spirt.
Compozitie chimica:
ulei volatil, flavonoide, gaulterozida, spireina, hiperina, aldehida salicilica, avicularina, spireozid, izeosalicina, vanilina, eliotropina, ceruri, taninuri, substante minerale.
Actiune farmaceutica: datorita gaulterozidei si spireinei, ai caror agliconi sunt derivati ai acidului salicilic, produsul are actiune antireumatismala, iar flavonoidele sunt raspunzatoare de actiunea lui diuretica, antiseptica, antimicrobiana, antiinflamatoare, cicatrizanta, antireumatica, diuretica, astringenta, diaforetic, tonica, sedativa.
Mod de preparare si administrare:
-2 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani de ceai pe zi in cure chiar si de lunga durata, fara efecte secundare.
-3 lingurite de planta maruntita se pune la 250 ml apa. Se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoara. Se pot consuma 2- 3 cani pe zi.
-Praf din planta obtinut cu rasnita de cafea. Se va pune o lingurita de praf sub limba. Se va tine timp de 10 minute, apoi se inghite cu putina apa.
-Tinctura- 50 g de planta maruntita se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70°. Se astupa bine recipientul. Se tine la cald sau la temperatura camerei timp de 15 zile. Se filtreaza. Se va lua cate 1 lingurita diluata in putina apa de 3 ori pe zi.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: alopecie (spalaturi sau frectii cu infuzie sau tinctura), amigdalita (infuzie intern si extern decoct), arsuri- decoct, artrita (infuzii si tincturi intern, iar extern se vor aplica comprese cu decoct. Ascita- infuzie 3-4 cani pe zi. Boli gastro- intestinale- infuzie sau praf. Bronsite- tinctura.
Celulita- decoct sau frectii cu tinctura. Ciclu abundent- intern infuzii si spalaturi cu decoct de 2 ori pe zi. Congestie renala- infuzie si pe zona renala se va aplica compresa cu decoct.
Diaree- infuzie sau praf. Disfunctii hepatice- infuzie sau praf. Dureri musculare- frectii sau comprese cu decoct. Enterita- tinctura sau infuzie. Edeme- praf sau infuzie. Extern se poate pune compresa cu decoct. Erizipel, eruptii cutanate- decoct.
Febra- infuzie.
Gripa- infuzie sau tinctura. Guta- intern infuzie sau praf iar extern se vor pune comprese cu decoct.
Hemoroizi- comprese locale cu decoct.
Herpes- intern infuzie sau tinctura iar extern se vor aplica comprese de mai multe ori pe zi. Se fac aplicatii calde.
Hipertensiune- infuzie. Insomnie- tinctura seara sau infuzie. Insuficienta hepatica- praf sau infuzie.
Intoxicatii- infuzie sau praf. Iritatii vaginale- spalaturi cu decoct. Leucoree- spalaturi cu decoct si tinctura intern.
Menopauza- ajuta in special la domolirea bufeurilor (de caldura). Oboseala, nervozitate- tinctura.
Nevralgii- comprese locale calde. Plagi- praf sau decoct.
Reumatism- infuzie intern, extern comprese, cataplasme sau chiar bai zilnic.
Retentie de apa- infuzie. Tulburari cardiace- tonic cardiac, tinctura sau infuzie, tulburari stomacale- infuzie sau praf.
Tuse- infuzie sau tinctura. Ulcere de piele- praf. Vaginite- decoct la spalaturi locale de 2 ori pe zi. Se poate complecta si cu tratamentul intern cu infuzie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu