Mustar MUSTAR ALB.
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Mustar MUSTAR ALB.
Mustar
MUSTAR ALB.
Denumire stiintifica:Sinapis alba Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: curpen alb, hordel, hrenoasa, mustar bun, mustar de gradina, rapita alba, rapita de gradina, rapita de mustar.
In traditia populara: mustarul se punea la ceafa sau la urechi, contra durerilor de cap. Pisat maruntel, cu lapte dulce, se folosea contra orbaltului. Radacina fiarta cu vin, se lua dimineata si seara contra treapadului.
Era un leac obisnuit contra junghiurilor; se amesteca faina de mustar cu otet, se facea o turta si se punea in legatura.
Altii luau o parte faina de mustar si 2 parti de grau, le amestecau le puneau pe o carpa si apoi tineau 5-6 ore pasta facuta cu otet. In locul de faina se foloseau uneori tarate de grau.
Unii faceau bai cu partile aeriene ale plantei, contra reumatismului si racelii.
Compozitie chimica: oficinale sunt numai semintele ajunse la complecta lor maturitate (Semen Sinapis nigrae sau Semen Brassicae nigrae) semintele contin ulei vezicativ, mucilagii, glicozide. Sinalbina produce glucoza, esenta de mustar, sinigrina, sinapina, mirozna, etc. Esenta este puternic aromata cu gust picant. Saruri minerale, mucilagii, etc.
Actiune farmaceutica: semintele laxative, stimulente ale secretiilor gastrice si biliare, regleaza tranzitul intestinal incetinit. Util in crearea poftei de mancare datorita faptului ca stimuleaza secretia gastrica. In solutie apoasa ia nastere o substanta care irita mucoasa intestinala, laxativ mecanic.
Se poate folosi in urmatoarele afectiuni: afectiunile esofagului si ale stomacului, in special in cazurile in care sucul gastric este lipsa. Anorexie, constipatie, rino-sinuzite, circulatia sangelui deficitara.
Preparare: semintele se pot lua sub forma de boabe cand se inghit asa cum sunt cate 4-8 boabe o data in afectiunile stomacului, constipatie, etc.
-Se folosesc la diferite preparate culinare pentru a se aromatiza in scopul redarii poftei de mancare, sau pentru refacerea circulatiei sangelui dereglate.
-Se face faina care se va aplica extern in cazurile in care se va dori refacerea circulatiei. Se vor tine in functie de toleranta dupa care se va spala local cu apa calda.
Se poate folosi de asemenea in combinatie cu alcool sanitar si se aplica extern in cazurile in care exista anumite dureri, reumatismale sau de alta natura.
Semintele de mustar macinate, cunoscute si sub numele de faina de mustar (Farina Sinapis) se folosesc extern sub forma de cataplasme de faina de mustar sau sinapse, bai de mustar si hartie de mustar (Charta Sinapista).
Cataplasmele se prepara astfel: faina de mustar se amesteca cu apa la temperatura camerei 20-30? si se obtine o pasta, apoi se lasa in repaus 10-15 minute timp in care ia nastere esenta (uleiul) de mustar care este principiul activ; dupa aceea pasta se aplica pe locul bolnav unde se mentine 10-15 minute cand se produce revulsia; se aplica de obicei in afectiunile pulmonare.
Cataplasmele nu se folosesc la copiii mici.
Baile de mustar: se obtin din pasta de faina de mustar dupa ce s-a format uleiul de mustar, care se amesteca cu apa calda pentru baie.
Hartia de mustar se obtine tot din faina de mustar, insa fara ulei, care este fixata pe fasii de hartie cu ajutorul unei solutii de cauciuc.
MUSTAR NEGRU.
Denumire stiintifica:Brassica nigra. Fam. Crucifere.
Denumirea populara: hardal, harsti, mustar de camp, mustar salbatic, rapita de mustar, rapita salbateca.
In traditia populara: se folosea la fel ca cel alb. Este de preferat insa acesta, care se folosea inca de multi ani in traditia populara in special la cataplasme si bai contra nevralgiilor si reumatismului fiind mai util ca cel alb.
Compozitie chimica: izotiocianat de oil, siringrozida (tioglicozida) prin hidroliza sub actiunea unei enzime-mirozina, ce se gaseste in celulele mustarului pune in libertate olil senevolul (aglicon), esenta de mustar, mucilagii, lipide formate din gliceridele acizilor oleic, linoleic si erucic, proteine, colina si saruri minerale.
Actiune farmaceutica: datorita alilsenevolului, semintele de mustar negru au proprietati rubefiante. Proprietatile iritante sunt diminuate de mucilagiile existente in seminte.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: angine pectorale, artrite, bronsite, cardialgii, dureri diverse, gripa, insuficienta circulatorie arteriala, inflamatii cronice, inflamatii artritice, nevralgii diverse, pelada, periartrite, pneumonii, raceli, reumatism, sciatica, sindromul Raynoud, traheo-bronsite.
Preparare: se foloseste doar extern, intern poate produce o serie de dereglari.
-Extern produce o congestie superficiala cu efect de decongestionare chiar si in profunzime, pentru zona la care se aplica. Este preferabil sa se foloseasca faina de mustar.
-Peste 50 g de faina de mustar se pune apa calda. Se face o pasta care se va aplica pe o bucata de panza, apoi se va pune pe locul care se doreste a fi tratat. Se va tine in functie de toleranta individuala a fiecaruia. In cele mai multe cazuri este suficienta o perioada de 20 de minute dupa care se va spala local cu apa calda, pentru a nu se irita local.
In cazurile in care este vorba despre o piele mai sensibila se va tine o perioada mai scurta sau se amesteca cu uleiuri diverse sau alte plante, chiar cu faina de in care este deosebit de utila in aceste cazuri, in special la copiii la care se aplica.
MUSTAR ALB.
Denumire stiintifica:Sinapis alba Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: curpen alb, hordel, hrenoasa, mustar bun, mustar de gradina, rapita alba, rapita de gradina, rapita de mustar.
In traditia populara: mustarul se punea la ceafa sau la urechi, contra durerilor de cap. Pisat maruntel, cu lapte dulce, se folosea contra orbaltului. Radacina fiarta cu vin, se lua dimineata si seara contra treapadului.
Era un leac obisnuit contra junghiurilor; se amesteca faina de mustar cu otet, se facea o turta si se punea in legatura.
Altii luau o parte faina de mustar si 2 parti de grau, le amestecau le puneau pe o carpa si apoi tineau 5-6 ore pasta facuta cu otet. In locul de faina se foloseau uneori tarate de grau.
Unii faceau bai cu partile aeriene ale plantei, contra reumatismului si racelii.
Compozitie chimica: oficinale sunt numai semintele ajunse la complecta lor maturitate (Semen Sinapis nigrae sau Semen Brassicae nigrae) semintele contin ulei vezicativ, mucilagii, glicozide. Sinalbina produce glucoza, esenta de mustar, sinigrina, sinapina, mirozna, etc. Esenta este puternic aromata cu gust picant. Saruri minerale, mucilagii, etc.
Actiune farmaceutica: semintele laxative, stimulente ale secretiilor gastrice si biliare, regleaza tranzitul intestinal incetinit. Util in crearea poftei de mancare datorita faptului ca stimuleaza secretia gastrica. In solutie apoasa ia nastere o substanta care irita mucoasa intestinala, laxativ mecanic.
Se poate folosi in urmatoarele afectiuni: afectiunile esofagului si ale stomacului, in special in cazurile in care sucul gastric este lipsa. Anorexie, constipatie, rino-sinuzite, circulatia sangelui deficitara.
Preparare: semintele se pot lua sub forma de boabe cand se inghit asa cum sunt cate 4-8 boabe o data in afectiunile stomacului, constipatie, etc.
-Se folosesc la diferite preparate culinare pentru a se aromatiza in scopul redarii poftei de mancare, sau pentru refacerea circulatiei sangelui dereglate.
-Se face faina care se va aplica extern in cazurile in care se va dori refacerea circulatiei. Se vor tine in functie de toleranta dupa care se va spala local cu apa calda.
Se poate folosi de asemenea in combinatie cu alcool sanitar si se aplica extern in cazurile in care exista anumite dureri, reumatismale sau de alta natura.
Semintele de mustar macinate, cunoscute si sub numele de faina de mustar (Farina Sinapis) se folosesc extern sub forma de cataplasme de faina de mustar sau sinapse, bai de mustar si hartie de mustar (Charta Sinapista).
Cataplasmele se prepara astfel: faina de mustar se amesteca cu apa la temperatura camerei 20-30? si se obtine o pasta, apoi se lasa in repaus 10-15 minute timp in care ia nastere esenta (uleiul) de mustar care este principiul activ; dupa aceea pasta se aplica pe locul bolnav unde se mentine 10-15 minute cand se produce revulsia; se aplica de obicei in afectiunile pulmonare.
Cataplasmele nu se folosesc la copiii mici.
Baile de mustar: se obtin din pasta de faina de mustar dupa ce s-a format uleiul de mustar, care se amesteca cu apa calda pentru baie.
Hartia de mustar se obtine tot din faina de mustar, insa fara ulei, care este fixata pe fasii de hartie cu ajutorul unei solutii de cauciuc.
MUSTAR NEGRU.
Denumire stiintifica:Brassica nigra. Fam. Crucifere.
Denumirea populara: hardal, harsti, mustar de camp, mustar salbatic, rapita de mustar, rapita salbateca.
In traditia populara: se folosea la fel ca cel alb. Este de preferat insa acesta, care se folosea inca de multi ani in traditia populara in special la cataplasme si bai contra nevralgiilor si reumatismului fiind mai util ca cel alb.
Compozitie chimica: izotiocianat de oil, siringrozida (tioglicozida) prin hidroliza sub actiunea unei enzime-mirozina, ce se gaseste in celulele mustarului pune in libertate olil senevolul (aglicon), esenta de mustar, mucilagii, lipide formate din gliceridele acizilor oleic, linoleic si erucic, proteine, colina si saruri minerale.
Actiune farmaceutica: datorita alilsenevolului, semintele de mustar negru au proprietati rubefiante. Proprietatile iritante sunt diminuate de mucilagiile existente in seminte.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: angine pectorale, artrite, bronsite, cardialgii, dureri diverse, gripa, insuficienta circulatorie arteriala, inflamatii cronice, inflamatii artritice, nevralgii diverse, pelada, periartrite, pneumonii, raceli, reumatism, sciatica, sindromul Raynoud, traheo-bronsite.
Preparare: se foloseste doar extern, intern poate produce o serie de dereglari.
-Extern produce o congestie superficiala cu efect de decongestionare chiar si in profunzime, pentru zona la care se aplica. Este preferabil sa se foloseasca faina de mustar.
-Peste 50 g de faina de mustar se pune apa calda. Se face o pasta care se va aplica pe o bucata de panza, apoi se va pune pe locul care se doreste a fi tratat. Se va tine in functie de toleranta individuala a fiecaruia. In cele mai multe cazuri este suficienta o perioada de 20 de minute dupa care se va spala local cu apa calda, pentru a nu se irita local.
In cazurile in care este vorba despre o piele mai sensibila se va tine o perioada mai scurta sau se amesteca cu uleiuri diverse sau alte plante, chiar cu faina de in care este deosebit de utila in aceste cazuri, in special la copiii la care se aplica.
0 comments :
Trimiteți un comentariu