mutatoarea
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
mutatoarea
mutatoarea
Denumire stiintifica:Bryonia alba Fam. Cucurbitaceea.
Denumiri populare: bodicica, cataratoare, cireasa cainelui, curcubetea, gurare, imparateasa, ludaie de pamant, morcova ielelor, mutatoare cu poame negre, poama salbateca, suitoare, tigva de pamant, turbeaza canelui, turnari, zbarnata.
Specia Bryonia dioica (mutatoarea cu poame rosii) are fructele rosii asemanatoare cu cea neagra diferind doar culoarea fructelor. In privinta tratamentelor si a compozitiei sunt foarte asemanatoare.
In traditia populara: a fost intre cele mai importante plante din medicina populara, ceea ce a sugerat numele de �imparateasa�. Radacina pisata se punea in legaturi contra durerilor de cap. Rasa si amestecata cu untura ranceda de porc, se folosea pentru �chelbe�, iar cu mazga ei se ungeau fetele pe cap ca sa le creasca parul. Fripta in unsoare de porc cu pucioasa, se intrebuinta contra scabiei. Se punea in rachiu contra vatamaturii. Unii o taiau in felii, o insirau pe sfoara si o puneau la uscat; cand o foloseau, o pisau marunt si o amestecau cu rachiu; sau faceau din ea o turta, pe care o puneau pe pantece. Decoctul radacinii se lua contra frigurilor. Radacina se cocea, se amesteca cu miere si rachiu, din care se lua dimineata cate o lingurita, contra durerilor de piept, a naduselii. Floarea, fiarta in vin sau apa se bea pentru a opri varsaturile cu sange. Cu radacina rasa se mai folosea la muscaturi de sarpe sub forma de cataplasme.
Este o planta toxica.
Compozitie chimica: radacina contine brionicina, luponina, tionospermina, triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rasini, substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale, etc.
Doxa mortala=40 bace
Actiunea farmaceutica: are actiune paralizanta asupra sistemului nervos, delir, moarte. Intoxicatia se manifesta prin diaree cu sange. Ca antidot se poate folosi carbunele medicinal si multe lichide care sa dilueze principiile active din planta. Are in special actiune diuretica si purgativa. De asemenea se mai pot cita efectele care le are in inflamatii si dureri reumatismale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: alopecie, constipatie, dureri de cap, reumatism.
Preparare: suc de radacina se va lua cu precautie intern cate o jumatate de lingurita.
-Se va face o tinctura din 20 g radacina maruntita care se va pune in 250 ml alcool de 70?. Se va tine timp de 15 zile agitand des. Dupa 15 zile se va strecura. Se poate lua cate 10 picaturi intern. Extern se aplica pe locurile dureroase aceasta tinctura, care se va pune pe un pansament imbibat cu aceasta tinctura.
-Planta proaspata (radacina), se va pune sub forma de rondele pe locurile dureroase.
-Planta proaspata se va pune in otet, o parte planta maruntita si 2 parti otet. Se va tine timp de 8 zile dupa care se va strecura. Se va putea aplica in cazul mancarimilor sau a durerilor pe care le calmeaza foarte bine.
-Cataplasme cu planta proaspata se poate aplica pe locurile dureroase, pentru inlaturarea durerilor.
Denumire stiintifica:Bryonia alba Fam. Cucurbitaceea.
Denumiri populare: bodicica, cataratoare, cireasa cainelui, curcubetea, gurare, imparateasa, ludaie de pamant, morcova ielelor, mutatoare cu poame negre, poama salbateca, suitoare, tigva de pamant, turbeaza canelui, turnari, zbarnata.
Specia Bryonia dioica (mutatoarea cu poame rosii) are fructele rosii asemanatoare cu cea neagra diferind doar culoarea fructelor. In privinta tratamentelor si a compozitiei sunt foarte asemanatoare.
In traditia populara: a fost intre cele mai importante plante din medicina populara, ceea ce a sugerat numele de �imparateasa�. Radacina pisata se punea in legaturi contra durerilor de cap. Rasa si amestecata cu untura ranceda de porc, se folosea pentru �chelbe�, iar cu mazga ei se ungeau fetele pe cap ca sa le creasca parul. Fripta in unsoare de porc cu pucioasa, se intrebuinta contra scabiei. Se punea in rachiu contra vatamaturii. Unii o taiau in felii, o insirau pe sfoara si o puneau la uscat; cand o foloseau, o pisau marunt si o amestecau cu rachiu; sau faceau din ea o turta, pe care o puneau pe pantece. Decoctul radacinii se lua contra frigurilor. Radacina se cocea, se amesteca cu miere si rachiu, din care se lua dimineata cate o lingurita, contra durerilor de piept, a naduselii. Floarea, fiarta in vin sau apa se bea pentru a opri varsaturile cu sange. Cu radacina rasa se mai folosea la muscaturi de sarpe sub forma de cataplasme.
Este o planta toxica.
Compozitie chimica: radacina contine brionicina, luponina, tionospermina, triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rasini, substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale, etc.
Doxa mortala=40 bace
Actiunea farmaceutica: are actiune paralizanta asupra sistemului nervos, delir, moarte. Intoxicatia se manifesta prin diaree cu sange. Ca antidot se poate folosi carbunele medicinal si multe lichide care sa dilueze principiile active din planta. Are in special actiune diuretica si purgativa. De asemenea se mai pot cita efectele care le are in inflamatii si dureri reumatismale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: alopecie, constipatie, dureri de cap, reumatism.
Preparare: suc de radacina se va lua cu precautie intern cate o jumatate de lingurita.
-Se va face o tinctura din 20 g radacina maruntita care se va pune in 250 ml alcool de 70?. Se va tine timp de 15 zile agitand des. Dupa 15 zile se va strecura. Se poate lua cate 10 picaturi intern. Extern se aplica pe locurile dureroase aceasta tinctura, care se va pune pe un pansament imbibat cu aceasta tinctura.
-Planta proaspata (radacina), se va pune sub forma de rondele pe locurile dureroase.
-Planta proaspata se va pune in otet, o parte planta maruntita si 2 parti otet. Se va tine timp de 8 zile dupa care se va strecura. Se va putea aplica in cazul mancarimilor sau a durerilor pe care le calmeaza foarte bine.
-Cataplasme cu planta proaspata se poate aplica pe locurile dureroase, pentru inlaturarea durerilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu