plante medicinale
·
PODBAL
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
PODBAL
PODBAL
Tussilago farfara Fam. Compositae.
Denumiri populare: bruscanis, brusturel, brustur alb, cenusoara, galbinele, gusa gainii, limba vecinei, laposel, papalunga, papadie, rotungioare.
In traditia populara: frunza cruda se punea pe taieturi si abcese. Sucul stors se aplica pe inflamatii. La erizipel se faceau pansamente cu frunze oparite. La carbune se tragea un fir de ata rosie prin frunza si se aplica. La umflaturi se punea frunza cu miere. Ceaiul din frunze si flori se lua contra tusei, se dadea in afectiunile catarale ale cailor respiratorii.
Ceaiul din radacini se lua contra aprinderii la plamani, iar frunzele contra reumatismului. In bronsite se lua infuzie din frunza de podbal, cu sovarf.
Compozitie chimica: oficinale sunt frunzele fara petiol (Folium Farfarae) florile si frunzele contin tanin, substante mucilaginoase care prin hidroliza pun in libertate galactoza si pentoza, substante amare, tusilagina, inulina, nitrat de potasiu, steroli, tanin, acid galic, stearic, palmitic, cortenoizi, fitosterine, compusi ai zincului, magneziului, fosforului, etc. Florile: mucilagii, fitosterine, urme de ulei volatil, tanin, foradiol, arinidol, hiperina, rutozid, xantofile, saruri minerale, zaharuri.
Actiune farmacologica: emolient si expectorant al aparatului respirator, antispastic bronhic, colagog, diuretic marind cantitatea de urina, stimuleaza eliminarea bilei, relaxeaza tesuturile, reduce inflamatiile, distruge microorganismele patogene, antispastica.
Intra in compozitia ceaiurilor antasmatic, antibronsitic si in tigarile antiasmatice.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, anorexie, astm bronhic, bronhidroza, bronsite cronice, dischinezii biliare, dispepsii, emfizem pulmonar, eruptii tegumentare, hiperhidroza, laringite, raguseala, rani, reumatism, seboree, silicoza, tulburari dispeptice, tuse, ulceratii.
Preparare:
2 lingurite de frunze sau flori maruntite se vor pune la 250 ml apa. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara si se va lua cate o lingura la fiecare 2 ore in afectiunile respiratorii, sau la celelalte afectiuni interne.
-3-4 lingurite maruntite de flori, se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Intern se va lua cate o lingurita la 2 ore, preferabil indulcit cu miere, sau se foloseste extern.
-Frunze taiate marunt dupa uscare se pot folosi la tigari care se fumeaza in crizele de astm. Se pot folosi si cu alte plante.
-Frunze crude aplicate pe rani.
-20 g de planta maruntita se va fierbe la 100 ml ulei, pe baie de apa timp de 3 ore dupa care se strecoara calda. Se foloseste extern.
Tussilago farfara Fam. Compositae.
Denumiri populare: bruscanis, brusturel, brustur alb, cenusoara, galbinele, gusa gainii, limba vecinei, laposel, papalunga, papadie, rotungioare.
In traditia populara: frunza cruda se punea pe taieturi si abcese. Sucul stors se aplica pe inflamatii. La erizipel se faceau pansamente cu frunze oparite. La carbune se tragea un fir de ata rosie prin frunza si se aplica. La umflaturi se punea frunza cu miere. Ceaiul din frunze si flori se lua contra tusei, se dadea in afectiunile catarale ale cailor respiratorii.
Ceaiul din radacini se lua contra aprinderii la plamani, iar frunzele contra reumatismului. In bronsite se lua infuzie din frunza de podbal, cu sovarf.
Compozitie chimica: oficinale sunt frunzele fara petiol (Folium Farfarae) florile si frunzele contin tanin, substante mucilaginoase care prin hidroliza pun in libertate galactoza si pentoza, substante amare, tusilagina, inulina, nitrat de potasiu, steroli, tanin, acid galic, stearic, palmitic, cortenoizi, fitosterine, compusi ai zincului, magneziului, fosforului, etc. Florile: mucilagii, fitosterine, urme de ulei volatil, tanin, foradiol, arinidol, hiperina, rutozid, xantofile, saruri minerale, zaharuri.
Actiune farmacologica: emolient si expectorant al aparatului respirator, antispastic bronhic, colagog, diuretic marind cantitatea de urina, stimuleaza eliminarea bilei, relaxeaza tesuturile, reduce inflamatiile, distruge microorganismele patogene, antispastica.
Intra in compozitia ceaiurilor antasmatic, antibronsitic si in tigarile antiasmatice.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, anorexie, astm bronhic, bronhidroza, bronsite cronice, dischinezii biliare, dispepsii, emfizem pulmonar, eruptii tegumentare, hiperhidroza, laringite, raguseala, rani, reumatism, seboree, silicoza, tulburari dispeptice, tuse, ulceratii.
Preparare:
2 lingurite de frunze sau flori maruntite se vor pune la 250 ml apa. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara si se va lua cate o lingura la fiecare 2 ore in afectiunile respiratorii, sau la celelalte afectiuni interne.
-3-4 lingurite maruntite de flori, se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Intern se va lua cate o lingurita la 2 ore, preferabil indulcit cu miere, sau se foloseste extern.
-Frunze taiate marunt dupa uscare se pot folosi la tigari care se fumeaza in crizele de astm. Se pot folosi si cu alte plante.
-Frunze crude aplicate pe rani.
-20 g de planta maruntita se va fierbe la 100 ml ulei, pe baie de apa timp de 3 ore dupa care se strecoara calda. Se foloseste extern.
0 comments :
Trimiteți un comentariu