PORUMB

PORUMB


Zea mays Fam. Gramineae.
Denumirea populara: cucuruz, papusoi
In traditia populara: in Banat si Tranasilvania atestarile istorice noteaza ca de la anul 1791 a fost socotita ca planta alimentara. Ea a inlocuit meiul. Ulterior i s-au descoperit multe proprietati medicinale.
Ceaiul din matase de porumb se lua ca diuretic si pentru piatra la basica udului. In unele parti cand se oprea udul, se luau 2-3 strujeni, varfurile de la o matura de gradina si 10 patrunjei, daca nu erau prea mari, se tocau la un loc marunt, se fierbeau cu apa, apoi se strecurau, iar apoi se bea in mai multe randuri, amestecata cu seminte de in pisate.

In Tutova, ceaiul de ciocane de papusoi, amestecate cu coaja de stejar, se bea contra hemoragiilor.
Pe langa Giurgiu, cu mamaliguta calda, pusa pe panza se infasurau cei care aveau dureri de pantece. Cine vedea pentru prima data in an un papusoi inflorit, lua matasea, o usca, o punea in rachiu si se bea contra frigurilor.

Pentru umflaturi la gat se puneau legaturi cu mamaliguta calda, unsa cu maduva de falca de porc si cu fiere de porc, peste care se punea unt de naft.

Contra tusei, se lua zeama de porumb fiert, mai ales cel rosu. Unii se afumau cu faina de porumb.
Contra guturaiului, se tragea pe nas fumul de faina arsa pe jar. Cand se opareau copii mici, din cauza udului, se presara cu malai arsurile, dupa ce se spalau cu zeama de porumb rosu.
Pentru infectarea ranilor, se muia faina de porumb, se punea intre petice si se lega la bube sau rana.
In Transilvania, pe rani infectate, se punea faina de cucuruz, cu rachiu. Mamaliga fierbinte se punea la legaturi la gat, contra amigdalitei; se aplica pe piept, contra durerilor si junghiurilor.


In nordul Moldovei, mamaliga amestecata in gura se punea pe buboaie, ca sa aline durerile, sa le grabeasca deschiderea. Lesia de coceni se punea in multe parti contra raiei. Ceaiul din inflorescentele barbatesti se lua in boli de rinichi, ficat si fiere.
Faina de papusoi se dadea vitelor, cu zahar marunt pisat, se sufla in ochii vitelor, contra albetei.
Papusoiul rosu se dadea vacilor care nu puteau sa fete, ca sa le usureze.

Este folosit de aztecii din America cu mult inainte de Cristofor Columb. Este adus in Europa in secolul xv-lea, de catre Cortez.
Compozitie chimica: saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, saponine, ulei volatil, ceara, alantoina, flavonoide, steroli (ergosterina, betaina, sitosterol, stigmasterol), glicozid amar, un alcaloid, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, C, E, K, PP, substante minerale: fosfor, magneziu, fier, calciu, proteine, amidon, glucide, celuloza, acizi. Este sarac in lizina si triptofan si de asemenea in vitamina PP, din aceasta cauza daca se consuma fara paine se poate ivi podagra, sau alte leziuni cutanate. Are: 100 g de boabe- 4 g proteine, 2 g glucide, 4 g de fibra, magneziu 120 mg, caroteni 1,3mg.
Actiune farmaceutica: matasea- calmant in cistitele cronice si metrite, puternic diuretic recomandat in insuficienta cardiaca cu oligurie, guta, uricemie, antiinflamator, calmant, calmeaza tusea, artritism colagog, coleretic, saluretic, hemostatic favorizand coagularea sangelui, hipoglicemiant, hranitor, reglator al metabolismului tiroidian, sudorific, galactagog.
Faina- antiinfalamator, calmant, coleretic, energizant, nutritiv, vitaminizant, galactagog, reface tegumentele lezate, emolient, tonic, sedativ usor, opreste hemoragiile.

Cenusa din stiuleti: calmant gastric si totodata inlatura durerile abdominale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni cardio- vasculare, afectiuni hepatice, afectiuni renale, afectiuni tiroidiene (este un moderator al tiroidei), afectiunile vezicii biliare si urinare, amigdalita, albuminurie, alopecie, amigdalita, anexite, angina difterica, artritism, ascita, arteroscleroza, boala Duhring (dermatita herpetiforma), boala Beri-Beri, calculoza renala si biliara, celulite, cistite, colecistite cronice, colici nefritice, constipatie, degeraturi, diabet, dischinezie biliara, dismenoree, dureri, eczeme zemuinde, edeme, edeme ale membrelor inferioare, enurezis, furuncule, gastrita hiperacida, guta, gripa, guturai, hemoragii, hemoroizi, hepatite cronice, hidropizie, hipercoleserolemie, hipogalactie, hipoglicemie, impetigo, lipsa laptelui la mamele care alapteaza, litiaze renale si biliare, menstruatii neregulate cu sangerari abundente, menopauza (tulburari), metrite, metroanexite, metroragii, nefrite, nevralgii intercostale, obezitate, parodontoza, plagi purulente, pleurezie, psoriazis, retentie urinara, reumatism, scabie (lesie din coceni), traheobronsita, tricofitie, tulburari circulatorii, tulburari endocrine diverse, ulcer gastric, uretrita, uricemie, urticarie.

Preparare:
2 linguri de matase maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se va lua cate o lingura la fiecare 2-3 ore.
-2 lingurite de matase maruntita si 2 lingurite de praf de coaja de srtejar se lasa pentru 8 ore in 250 ml apa. Este foarte bun la hemoragii.
-2 lingurite de matase se lasa maruntite in 250 ml apa de seara pana dimineata cand se consuma in cazul constipatiei sau la litiaze.
-Tinctura din 50 g de matase maruntita care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine timp de 15 zile agitand des, dupa care se strecoara.

Administrare: ca diuretic 30 picaturi o data diluate in putina apa si in functie de afectiune se poate lua intre 3-5 ori aceasta doza de 3 ori pe zi. Adica 1ml egal cu 30 picaturi si se pot lua o data 1-5 ml pe doza de 3 ori pe zi.
-Se ard coceni de porumb si aceasta cenusa se poate lua intern, cate o jumatate de lingurita o data, sau se fierbe si se consuma aceasta apa dupa strecurare. Se poate face mai concentrat pentru spalarea pe cap.
-Ulei din germeni de porumb cate o lingura dimineata si una seara, pentru cei cu colesterolul ridicat sau alte afectiuni similare si seara pentru cei cu constipatie.

-O mamaliguta mai tare se pune pe o bucata de panza apoi se aplica pe locul dureros. Se va aplica cat mai fierbinte, dar sa nu arda. Este utila in cazul durerilor. In cazul tumorilor se va presara peste ea pe fata care se aplica pe piele, tamaie praf fin sau sulf. Se va acoperi cu ceva mai gros, pentru a mentine mai mult timp caldura, dupa care cand nu mai este calda se ia jos. La tumori se aplica in fiecare seara minimum 10 seri la rand.
-Faina de porumb fina se presara pe locurile cu oparituri sau iritatii diferite.
-Mamaliguta consumata in loc de paine la afectiunile stomacului sau endocrine.
-Fumul de faina de malai alunga durerile de cap si tuse.

-Din fiertura de coceni si coaja de stejar (cate 2 linguri din fiecare), puse in 250 ml apa apoi fiert timp de 10 minute se face cu ea spalaturi la hemoroizi fiind foarte eficienta.
-In cosmetica se foloseste atat faina cat si uleiul care se aplica in diferite combinatii.
-Ulei de porumb se foloseste la diferite ungeri pentru afectiunile cutanate.