RIDICHE

RIDICHE

RIDICHE ROZA.


Raphanus sativus Fam. Cruciferae.
In traditia populara: era leac obisnuit contra tusei. Se scobea o ridiche, se punea in ea miere si se cocea, apoi se bea seva din ea, dimineata, cate o lingurita. Zeama de ridiche se lua contra durerilor de pantece si contra regurgitarilor.
Actiune farmaceutica: considerata ca remediu antiscorbutic, diuretica in litiaza biliara (sub forma de suc), stimulent si expectorant (sub forma de sirop). Stimulent al secretiei biliare. Frunzele de ridichi sunt foarte bogate in minerale. Se pot folosi in diferite salate sau se pun la ciorbe.
Se foloseste ca si cea neagra avand aceleasi componente are si aceleasi efecte si mod de administrare.


RIDICHE NEAGRA.


Raphanus sativus niger Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: arape, aripane, radiche, radiche de gradina, raghiti, redichi, radiche tomnatica, radiche de vara, radiche de iarna.

In traditia populara: se folosea pentru erizipel; cu inima de ridiche neagra amestecata cu sapun, se freca partea bolnava. Se radea se presara cu sare marunta, se inabusea, se lasa sa stea 24 ore, apoi se storcea din zeama in urechi celor ce nu auzeau bine.

Unii o scobeau, miezul scos il presarau cu sare, il puneau apoi inapoi in scobitura, si o puneau in pamant timp de 3 zile, dupa care o scoteau si storceau zeama din ea in urechile celor care nu auzeau bine in 3 zile la rand, o data pe zi.
Ridichea neagra era un leac obisnuit in bolile de plamani. Se scobea, se umplea cu miere si hrean, ori zahar candel, se cocea si zeama din ea se dadea contra tusei si durerilor de piept. Se radea se amesteca cu morcovi rasi, se punea in apa si se lasa sa plamadeasca o zi, doua, apoi apa de pe ele se lua, mai multe zile de aprindere si tuberculoza.
Pentru umflaturi la burta, se manca o ridiche rasa, pe inima goala, o saptamana. Cu ridiche neagra si catran se tratau diareea si dezinteria.

Compozitie chimica: rafanol (esenta sulfurata), tocoferol, ulei volatil, celuloza, pectine, fibre, vitaminele A, B1, B2, niacin, C, acid folic, saruri minerale cu potasiu, magneziu, calciu, fosfor, fier, clor, zinc, siliciu, sulf, seleniu, hidrati de carbon, etc.
Actiune farmaceutica: antiseptic, depurativ, ajuta la diminuarea calculilor, tonifiaza stomacul, mareste cantitatea de bila secretata, purifica sangele, curata mucoasele, antialergice, stimulenta a celulei hepatice si renale, tonic respirator, sedativa, bactericida puternica, stimuleaza pofta de mancare, curata articulatiile de depuneri, purifica de asemenea organismul prin eliminarea reziduurilor, intareste parul, vindeca afectiunile cailor respiratorii

Se foloseste la urmatoarele afectiuni: acnee, afectiuni hepatice, afectiuni pulmonare, alergii, anorexie, artrita, atonie digestiva, astm bronhic, boli tiroidiene, boli de inima, bronsite cronice sau acute, cancer, (din evul mediu se cunostea faptul ca �elimina tumorile maligne din viscere�, colecistite, demineralizare, dischinezii biliare, dispepsii, dureri diverse, eczeme, fermentatii intestinale, ficat colonial, guta, hepatite, icter, inapetenta, litiaze urinare si biliare, migrene, nevralgii, nevroze, rahitism, reumatism degenerativ, rinite, sciatica, sinuzite, traheobronsite, tulburari digestive, tuse, urticarie, viermi intestinali.


Preparare:

se consuma la orice masa fiind foarte utila mai ales daca se vor consuma totodata si frunzele.
-Suc cate o lingura de trei ori pe zi inainte de mesele principale.
-Suc de ridiche cate 20 ml pus in 200 ml suc de morcovi si altele (patrunjel, telina sau chiar fructe), consumat de trei ori pe zi.
-Un pahar de suc de ridiche amestecat cu tot atata miere. Se va lua cate o lingurita de mai multe ori pe zi in afectiunile respiratorii sau celelalte.

-Suc de ridichi cu care se face gargara in afectiunile stomatologice sau ale gurii.
-Aplicatii de ridichi rase pe locul dureros simple sau in amestec cu alcool. Se tin pana la trecerea durerii.
-Suc in amestec cu apa se aplica extern sau se consuma intern cate 400 ml pe zi.
-Cataplasme cu ridiche rasa aplicata la afectiunile interne respiratorii sau ale gatului.