ROSTOPASCA

ROSTOPASCA

ROSTOPASCA.


Chelidonium majus Fam. Papaveraceae.
Denumiri populare: ai de padure, alandurise, buruiana de cele sfinte, bureti de sangine, galbena, buruiana de negi, buruiana de pecingine, buruiana de tatarca, buruiene sfinte, calce mare, chica maramgie, crucea voinicului, galbinele, godie, harmiaiu, hilindunea, iarba randunicii, laptiuga, mac salbatec, maselarita, negeloasa, oiasca, paparuna, plescanita, salatea, scalce mare, scanteiuta, tatarcele.

In traditia populara: sucul laptos al plantei era un leac obisnuit contra negilor, punandu-se de mai multe ori pe ei. In multe parti frunzele sau telul cu care se frecau negii se arunca in locul de unde se luau. Cei care aveau pecingine se ungeau mai intai cu sucul plantei ori o spalau mai intai cu zeama calduta de rostopasca, iar dupa acea puneau frunza pe ea. Se mai facea cu planta spalaturi pe cap contra matretii. Latexul se mai punea pe bube dulci.
In multe parti se faceau cu el pansamente la umflaturi si scaldatori contra durerilor de picioare. Se mai fierbea planta si se punea cu malai la umflaturi si in comprese la ochi, pentru albeata.

Pentru panaritiu si besica se luau frunzele si se aplicau pe ele, ori se spalau cu decoct, insa numai cand nu era deschis, in rani.
Desi veninoasa, dozata cu grija, a avut variate intrebuintari interne. In multe parti, ceaiul din tulpini florifere sau planta plamadita in rachiu se lua contra galbinarii.

Ceaiul se dadea in boli de ficat si rinichi. Plamadita in rachiu se mai lua contra frigurilor si vatamaturii.
In Banat, se fierbea si cu alte plante se lua contra tusei grele, dimineata si seara. In Bucovina, decoctul se lua la inflamatia splinei, capatata de cei care boleau mult de friguri; se faceau bai din mai multe vite de rostopasca cu radacina cu tot. Dupa ce fierbea se turna intr-un vas mare, se punea bolnavul in baie, cand era numai calduta, cu picioarele pana la glezna, sub talpi ii puneau tuleiele si frunzele fierte, iar o parte o puneau pe un stergar si il legau la pantece cu ele. In baie ramanea cam un sfert de ora, apoi iesea afara, se invelea bine si statea invelit pana transpira bine. Baile se repetau pana se vindeca.
Tulpinile florifere, se mai foloseau, fierte in lapte cu patrunjel de camp, contra blenoragiei.

In unele parti ale Moldovei se punea in apa cu care se spalau pe cap. Se mai folosea contra muscaturilor de sarpe si de insecte.

Compozitie chimica: in scopuri terapeutice se utilizeaza partile aeriene (Herba Chelidonii) contin: alcaloizi- chelidonina, cheleritrina, chelidonina, oxichelidonina, berberina, sanguinarina, sparteina, coptisina, metochelidonina, sanguinarina, dinalocriptopina, protopina, hemochelidonina, cheleritrina, etc.

Actiune farmaceutica: actiune antispastica de tip papaverinic, fiind mai putin toxic si sedativ, vasodilatator coronarian, antispastic biliar, antimicotic, antitumoral, sedativ- relaxeaza musculatura neteda a vaselor mari si in special al coronarelor, decongestiv hepatic indicata mai ales in afectiunile ficatului si vezicii biliare, chiar ciroze hepatice incipiente, actiune fiind in special spasmolitica, mareste secretia biliara si isi insumeaza actiunile, cand sunt asociate colagogelor si colereticelor datorita totalului alcaloidic.

Alcaloizii in special chelidonina si homochelidonina au actiune similara morfinei asupra miocardului, prezentand o actiune sedativa si chiar narcotica asupra centrilor nervosi superiori.
Stimuleaza respiratia, efect antitumoral de tip colchicinic, citostatica, antimicotica, antialgica. Ajuta la scaderea tensiunii arteriale, diminueaza tonusul musculaturi netede din intestine, uterin, etc. Din aceasta cauza se indica si in cazul durerilor la acest nivel.

Efectul antibiotic este si el foarte puternic pentru o serie de germeni patogeni.
Extern: rubefianta, detersiva, caustica, vezicanta, cheratolitica, antiseptic, antibacteriana, mitoclozica, citotoxica, citostatica, antitumorala, trofic, cicatrizanta.
Produsul vegetal intra in compozitia ceaiului hepatic nr 2.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, afectiuni hepato-biliare, afectiunile splinei, angina pectorala, astm bronhic, bataturi, cancer, cefalee, chelie, colecistita, dischinezie biliara, dureri de ficat, eczema, epidermofitie, fistule, gastrita, hepatita cronica, herpes rebel, hipertensiune arteriala, icter, insuficienta cardiaca, litiaze biliare, lupus, negi, parazitoze intestinale, pilozitate excesiva, psoriazis, rani, tuberculoza, tumori, tuse spastica, ulcer duodenal, ulcer varicos (plagi atone, vechi).


Preparare:

o jumatate de lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se va lua cate o lingura la 3 ore, fiind doza pentru o zi. In caz de dureri se mai ia o portie a doua zi.

-Se va pune o lingurita de planta maruntita la 250 ml apa si se lasa de seara pana dimineata. Se strecoara si planta ramasa dupa strecurare se va pune in alte 250 ml de apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se poate consuma in 24 ore in afectiunile interne sau extern.

-Peste 2 linguri de planta maruntita se va pune un litru de vin fierbinte. Se va lasa pentru doua zile dupa care se filtreaza. Este foarte util in afectiunile ficatului, splinei sau alte afectiuni interne. Se poate lua 30-50 ml o data, dar se poate lua de trei ori pe zi inainte de mesele principale.
-Tinctura din 50 g planta maruntita uscata sau proaspata care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va lasa apoi timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des, dupa care se strecoara. Doza 40 de picaturi o data si se va putea lua de 3 ori pe zi, in dilutie cu putina apa.
Extern: in tuberculoza pielii: se amesteca 30 g pulbere fina de planta dupa ce a fost cernuta, 15 g lanolina si 15 g vaselina; se adauga 10 picaturi de acid fenic; se unge rana, iar pansamentul se va mentine timp de 2-3 zile. Se va schimba apoi si se continua asa pana la vindecarea deplina.

-Praf de planta aplicat direct pe rani si obtinut din planta uscata si macinata cu rasnita de cafea.
-Suc de rostopasca obtinut din planta proaspata se va aplica pe negi si pe veruci sau in cazurile in care se doreste disparitia parului de prisos, de mai multe ori pe zi, pana la vindecare.

-Planta proaspata se spala, se trece prin masina de carne (sau mai bine se marunteste cu mixerul cine are), apoi se va pune intre doua bucatele de panza si se aplica local extern pentru o ora, dupa care se spala cu apa calda.
- 2 lingurite de planta se vor pune in 3 litri de apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza. Se va folosi la spalarea pe cap in cazul alopeciei sau contra matretii.