plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
STEJAR
·
terapii naturiste
STEJAR
STEJAR
Quercus robur Fam. Fagaceae.
Denumiri populare: gorun, sledun, stajar, stejar pedunculat, stejariu, stejar de lunca, stejer, sledun, stojar, ters, trajor, tufan.
In traditia populara: scoarta de stejar a fost folosita pentru vopsit in negru.
Coaja de stejar se fierbea cu piatra acra si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti.
Macerata in otet, la care se adauga alaun se folosea la gingivite. Contra durerilor de masele se mai folosea si zeama de coaja de stejar, cu coaja de paduret, putregai de rachita si piatra acra.
Decoctul scoartei la hemoroizi, rani, se mai faceau bai si spalaturi la leucoree, boli de rinichi, etc. Bai la picioare contra transpiratiei. Ghinda prajita contra diareei. Fierturile din frunze la ascita.
Compozitie chimica: se foloseste terapeutic scoarta ramurilor tinere de 2-3 ani (Cortex Quercus) coaja- acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu. Galele care se produc la frunze contin 36-72% tanin care este constituit in majoritate din pentadigaloilglucoza, acid galic, acid elagic, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Se obtine din acestea o tinctura.
Actiune farmaco-dinamica: precipita proteinele, astringent, hemostatic, antiseptic, antidiareic. tinctura din gale, datorita taninului pe care-l contine are o actiune astringenta, hemostatica de suprafata (prin precipitarea proteinelor), antiinflamatoare, dezodorizanta. Intern cu prudenta numai in cazuri de intoxicatii cu alcaloizi sau metale grele. Nu se administreaza intern pentru ca poate produce tulburari renale si necroza ficatului. Extern nu se face pe suprafete mari. Nu se administreaza in clisme. Extern in solutii 1% in ape de gura unguente 10%, ovule vaginale, inhalatii.
Extern: astringent, cicatrizant, dezinfectant.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: arsuri, degeraturi, diaree, eczeme exudative, enterite, epitaxis, fistule anale, gingivite, hemoragii diverse, hemoroizi, intoxicatii cu metale grele, leucoree, melene, metroragii, seboree, transpiratia excesiva a mainilor si picioarelor.
Preparare:
intern- 2 lingurite de coaja maruntita se vor pune in 250 ml apa rece. Se fierbe timp de 20 de minute, apoi se strecoara. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi.
-Dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata se prepara o cafea care regleaza scaunul in diaree; se bea dimineata pe stomacul gol o ceasca, ne indulcita.
Extern: 3 lingurite de coaja maruntita se va pune la 250 ml apa rece. Se va fierbe timp de 20 minute dupa care se strecoara. Se poate face gargara, comprese, bai de sezut, spalaturi vaginale, bai in diferite boli ale pielii.
-Praf de coaja de stejar se va pune pe diferite rani zemuinde.
-Praf de coaja de stejar se aplica in pantofi sau se pune in ciorapi pentru a absorbi surplusul de umiditate si a diminua transpiratia.
Se poate folosi in combinatii si cu alte plante.
Quercus robur Fam. Fagaceae.
Denumiri populare: gorun, sledun, stajar, stejar pedunculat, stejariu, stejar de lunca, stejer, sledun, stojar, ters, trajor, tufan.
In traditia populara: scoarta de stejar a fost folosita pentru vopsit in negru.
Coaja de stejar se fierbea cu piatra acra si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti.
Macerata in otet, la care se adauga alaun se folosea la gingivite. Contra durerilor de masele se mai folosea si zeama de coaja de stejar, cu coaja de paduret, putregai de rachita si piatra acra.
Decoctul scoartei la hemoroizi, rani, se mai faceau bai si spalaturi la leucoree, boli de rinichi, etc. Bai la picioare contra transpiratiei. Ghinda prajita contra diareei. Fierturile din frunze la ascita.
Compozitie chimica: se foloseste terapeutic scoarta ramurilor tinere de 2-3 ani (Cortex Quercus) coaja- acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu. Galele care se produc la frunze contin 36-72% tanin care este constituit in majoritate din pentadigaloilglucoza, acid galic, acid elagic, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Se obtine din acestea o tinctura.
Actiune farmaco-dinamica: precipita proteinele, astringent, hemostatic, antiseptic, antidiareic. tinctura din gale, datorita taninului pe care-l contine are o actiune astringenta, hemostatica de suprafata (prin precipitarea proteinelor), antiinflamatoare, dezodorizanta. Intern cu prudenta numai in cazuri de intoxicatii cu alcaloizi sau metale grele. Nu se administreaza intern pentru ca poate produce tulburari renale si necroza ficatului. Extern nu se face pe suprafete mari. Nu se administreaza in clisme. Extern in solutii 1% in ape de gura unguente 10%, ovule vaginale, inhalatii.
Extern: astringent, cicatrizant, dezinfectant.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: arsuri, degeraturi, diaree, eczeme exudative, enterite, epitaxis, fistule anale, gingivite, hemoragii diverse, hemoroizi, intoxicatii cu metale grele, leucoree, melene, metroragii, seboree, transpiratia excesiva a mainilor si picioarelor.
Preparare:
intern- 2 lingurite de coaja maruntita se vor pune in 250 ml apa rece. Se fierbe timp de 20 de minute, apoi se strecoara. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi.
-Dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata se prepara o cafea care regleaza scaunul in diaree; se bea dimineata pe stomacul gol o ceasca, ne indulcita.
Extern: 3 lingurite de coaja maruntita se va pune la 250 ml apa rece. Se va fierbe timp de 20 minute dupa care se strecoara. Se poate face gargara, comprese, bai de sezut, spalaturi vaginale, bai in diferite boli ale pielii.
-Praf de coaja de stejar se va pune pe diferite rani zemuinde.
-Praf de coaja de stejar se aplica in pantofi sau se pune in ciorapi pentru a absorbi surplusul de umiditate si a diminua transpiratia.
Se poate folosi in combinatii si cu alte plante.
0 comments :
Trimiteți un comentariu