Ciubotica cucului

Ciubotica cucului

Denumire stiintifica: Primula officinalis Fam Primulaceea
Denumiri populare: aglica, aglis, anghelina, calce, cinci clopotei, ciubotica mica, ciubotele cucului, oglici, talpa gastei, tata caprei, tata oii, tata vacii, urechiusa ursului, etc.


In traditia populara: ceaiul din flori se lua contra durerilor de cap. Cu decoct se spalau contra durerilor de ochi. Si umflaturile se spalau cu fiertura iar plantele se puneau in legaturi. Cu floare de ciubotica si flori de soc se facea ceai pentru astm. Pisata cu apa se bea contra frigurilor. Infuzia de floare amestecata cu radacina de toporas de padure, se bea ca leac pentru febra tifoida, catare, dureri de piept, astm, tuberculoza, iar seva din radacinile pisate se lua contra frigurilor. Radacina se fierbea si din decoct se lua cate 3 cesti pe zi, contra bolilor de rinichi, in special a calculilor renali.

Compozitie chimica:
- radacina si flori saponozid triterpenice 5-10%, (acid primulic, primulozida), heterozide ca: primverina (primverozida) si primulavrozida, ulei volatil 0,10- 0,25, amidon, enzime, o substanta iritanta. Acidul primulic prin hidroliza da un aglicon de natura terpenica, numit primulagenina A. Primulaverozida si primverozida, aglicon, derivati ai acidului salicilic, imprimand mirosul specific. Vitamina C :i flavonozide.

Actiune farmaceutica:
- fluidifica secretiile bronhice, emolient, expectorant, antispastic, sedativ, sudorific, decongestionant, cicatrizant, hemostatic, regleaza si curata sistemul venos. Are rol dilatator pentru vene. La unele persoane pot apare reactii de intoleranta manifestate prin alergii.

Mod de preparare si administrare:

- 2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa timp de 15 minute acoperit apoi se va consuma de 3 ori pe zi cate o cana.
-Decoct din 1 lingurita de radacina care se va pune la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
Extern se va folosi cantitatea dubla de planta.

Vin- recomandat mai ales pentru afectiunile inimii si venelor ca si pentru defectele de circulatie ale sangelui. Se va cauta un vin de buna calitate, preferabil din struguri care nu au fost stropiti cu chimicale. Se va prefera vinul alb dulce. Se vor pune la 1 litru de vin 4 linguri de flori maruntite. Este preferabil sa se foloseasca flori proaspete, caz in care se vor pune 5-6 linguri de flori maruntite. Se lasa timp de 8 zile agitand des. Se strecoara apoi. Se complecteaza pana la un litru cu vin. Se poate ca odata cu florile sa se puna si 2 linguri de radacina de patrunjel tocata marunt, caz in care este mult mai eficient. Se va lua cate o lingura cu 30 de minute inainte de mese de 3 ori pe zi in cure de lunga durata.

-Sirop din radacina- se macina fin cu rasnita de cafea radacini uscate sau proaspete. Se va umple un borcan cam de 1\3 cu praf. Se pune peste acesta miere poliflora, pana se umple borcanul. Se amesteca bine zilnic. Se tine inchis la temperatura camerei. Dupa 4 saptamani se poate administra fara a se mai strecura In ceaiuri inainte de a se da se poate pune si putin bicarbonat de sodiu alimentar inainte de administrare.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale sau vezicale, afte, ameteala, apoplexie, ascita, boli de piept si gat, bronsite, calculi vezicali sau biliari, cefalee, contractii de natura nervoasa, astenii, contuzii, depresii, dureri de cap, dureri de ochi, echimoze, friguri, febra, ganglioni inflamati, gripa, guturai, hidropizie, inflamarea cailor respiratorii, insomnie, isterie, laringita, litiaza urinara, inflamatii ale miocardului (vin), migrene, nervozitate, nevralgii, plagi, pneumonie, raceala, reumatism, rinite, rino-sinuzite, tuse de orice etiologie, tulburari gastro- intestinale, ulceratii, umflaturi, varice (regleaza si curata circulatia venoasa), varsaturi, vertij.