Cimbru de gradina
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
Cimbru de gradina
Cimbru de gradina
Denumire stiintifica: Satureja hortensis Fam Labiatae
In traditia populara: decoctul plantei se folosea contra durerilor de dinti si de stomac.
Ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere se lua contra durerilor de piept, iar cu resturile se faceau oblojeli.
Ceaiul din frunze se lua contra anemiei.
Compozitia chimica a partilor aeriene: ulei eteric 2% format din timol, carvocrol, hidrocarburi terpenice (p-cimen, alfa- pimen, beta- pimen, camfen, gama- terpine, miscen, terpiden, beta- felandren, alfa- felandren, geraniol, codinen, etc), compusi oxigenati, linolol, nerol, citronel, terpen, acetat de geraniel, tujona. Contine de asemenea ulei gras (acid linoleic 54-62%, acid linoleic 13,3 %, oleic 7-8 % si linolic 13-14%)
Proprietati: antiseptic antiinfectios, antibacterian, calmant. Stimuleaza evacuarea atat a toxinelor cat si a secretiilor interne fiind util chiar in amenoree. Ajuta la expulzarea fatului in timpul nasterii. Tonic de exceptie invioreaza intreg organismul si-l revigoreaza. Distruge stafilococul si streptococii. Ajuta chiar si celor care au cancer in diferite localizari. Carminativ, antiseptic, expectorant si astringent.
Mod de preparare si administrare:
-2 lingurite de planta maruntita se toarna in 250 ml apa clocotita. Se acopere timp de 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi.
-Decoct din 2 linguri de planta fiarta timp de 5 minute, apoi strecurat se va folosi extern la spalaturi vaginale sau gargara, comprese pe ochi, rani, etc.
-Tinctura- se va putea face din 50 g de planta maruntita, pusa intr-o sticla cu capac ermetic. Peste ea se va pune alcool alimentar de 70°. Se inchide ermetic si se pastreaza 15 zile, timp in care se agita de mai multe ori pe zi. Se strecoara dupa acest timp. Se va lua cate 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi, cu 15 minute inainte de mesele principale.
Se poate face si cu spirt medicinal in cazul in care se foloseste extern. Se foloseste mai ales la paralizii, scleroza, sau chiar diferite rani.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: aerofagie, albirea dintilor (se albesc daca se amesteca praf de cimbru cu praf de carbune si se freaca dintii de 3 ori pe zi), alcoolism (in special tinctura dar si infuzia.), angoasa, anemie, anorexie, apoplexie, astenii, astm, atrofie musculara, balonari, bai pentru revigorare si linistire, betie ( se bea un ceai cu miere multa pentru trezirea din betie), bronsite, candidoze, caderea parului, celulita, cistita, colita, constipatie, depresie, dureri ovariene, dureri reumatice, dureri sciatice, emfizem pulmonar, enterocolite, entorse, epilepsie, febra, fermentatii intestinale, ficat (diverse afectiuni la ficat la care se cere o evacuare a continutului biliar mai rapida si totodata un puternic antibiotic- este un antibiotic natural care nu da nici o reactie adversa) gripa, halena, impotenta, infectii urinare, intepaturi de insecte (se freaca locul cu planta proaspata, dupa ce s-a scos acul), leucoree, menstre dureroase, nastere (ajuta la expulzarea mai rapida a fatului), nevralgii diverse atat intern cat si extern, nevroze, nervozitate, oboseala cronica, paralizii, parazitoze intestinale, pediculoza, piodermite, pleurezie, raceli, raguseli, rani, rinita, rino-sinuzita, scabie (spalaturi la rani), scleroza in placi (frectii coloana), ten seboreic, tulburari menstruale, tuse astmtica, tuse convulsiva, tuse spastica, ulceratii purulente inflamate.
A nu se uita faptul ca distruge stafilococul si streptococul, fara nici un efect secundar nedorit, dar si multi alti paraziti. Aceasta planta este denumita antibioticul saracului, pentru ca are in componenta sa thimol care este un foarte bun antibiotic. Combate infectiile intestinale, inflamatiile si poate fi folosit cu mare succes in mult mai multe afectiuni, decat cele mentionate.
Se foloseste de asemenea la diferite preparate culinare pentru aroma sa, in fripturi, salate, etc.
Denumire stiintifica: Satureja hortensis Fam Labiatae
In traditia populara: decoctul plantei se folosea contra durerilor de dinti si de stomac.
Ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere se lua contra durerilor de piept, iar cu resturile se faceau oblojeli.
Ceaiul din frunze se lua contra anemiei.
Compozitia chimica a partilor aeriene: ulei eteric 2% format din timol, carvocrol, hidrocarburi terpenice (p-cimen, alfa- pimen, beta- pimen, camfen, gama- terpine, miscen, terpiden, beta- felandren, alfa- felandren, geraniol, codinen, etc), compusi oxigenati, linolol, nerol, citronel, terpen, acetat de geraniel, tujona. Contine de asemenea ulei gras (acid linoleic 54-62%, acid linoleic 13,3 %, oleic 7-8 % si linolic 13-14%)
Proprietati: antiseptic antiinfectios, antibacterian, calmant. Stimuleaza evacuarea atat a toxinelor cat si a secretiilor interne fiind util chiar in amenoree. Ajuta la expulzarea fatului in timpul nasterii. Tonic de exceptie invioreaza intreg organismul si-l revigoreaza. Distruge stafilococul si streptococii. Ajuta chiar si celor care au cancer in diferite localizari. Carminativ, antiseptic, expectorant si astringent.
Mod de preparare si administrare:
-2 lingurite de planta maruntita se toarna in 250 ml apa clocotita. Se acopere timp de 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi.
-Decoct din 2 linguri de planta fiarta timp de 5 minute, apoi strecurat se va folosi extern la spalaturi vaginale sau gargara, comprese pe ochi, rani, etc.
-Tinctura- se va putea face din 50 g de planta maruntita, pusa intr-o sticla cu capac ermetic. Peste ea se va pune alcool alimentar de 70°. Se inchide ermetic si se pastreaza 15 zile, timp in care se agita de mai multe ori pe zi. Se strecoara dupa acest timp. Se va lua cate 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi, cu 15 minute inainte de mesele principale.
Se poate face si cu spirt medicinal in cazul in care se foloseste extern. Se foloseste mai ales la paralizii, scleroza, sau chiar diferite rani.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: aerofagie, albirea dintilor (se albesc daca se amesteca praf de cimbru cu praf de carbune si se freaca dintii de 3 ori pe zi), alcoolism (in special tinctura dar si infuzia.), angoasa, anemie, anorexie, apoplexie, astenii, astm, atrofie musculara, balonari, bai pentru revigorare si linistire, betie ( se bea un ceai cu miere multa pentru trezirea din betie), bronsite, candidoze, caderea parului, celulita, cistita, colita, constipatie, depresie, dureri ovariene, dureri reumatice, dureri sciatice, emfizem pulmonar, enterocolite, entorse, epilepsie, febra, fermentatii intestinale, ficat (diverse afectiuni la ficat la care se cere o evacuare a continutului biliar mai rapida si totodata un puternic antibiotic- este un antibiotic natural care nu da nici o reactie adversa) gripa, halena, impotenta, infectii urinare, intepaturi de insecte (se freaca locul cu planta proaspata, dupa ce s-a scos acul), leucoree, menstre dureroase, nastere (ajuta la expulzarea mai rapida a fatului), nevralgii diverse atat intern cat si extern, nevroze, nervozitate, oboseala cronica, paralizii, parazitoze intestinale, pediculoza, piodermite, pleurezie, raceli, raguseli, rani, rinita, rino-sinuzita, scabie (spalaturi la rani), scleroza in placi (frectii coloana), ten seboreic, tulburari menstruale, tuse astmtica, tuse convulsiva, tuse spastica, ulceratii purulente inflamate.
A nu se uita faptul ca distruge stafilococul si streptococul, fara nici un efect secundar nedorit, dar si multi alti paraziti. Aceasta planta este denumita antibioticul saracului, pentru ca are in componenta sa thimol care este un foarte bun antibiotic. Combate infectiile intestinale, inflamatiile si poate fi folosit cu mare succes in mult mai multe afectiuni, decat cele mentionate.
Se foloseste de asemenea la diferite preparate culinare pentru aroma sa, in fripturi, salate, etc.
0 comments :
Trimiteți un comentariu