PELIN
·
plante medicinale
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
PELIN
PELIN
Artemisia absinthium. Fam. Compositae.
Denumiri populare: iarba fecioarelor, pelin alb, pelin brun, pelinas, pelinita, pilon, polene.
Compozitie chimica: in scopuri medicinale se intrebuinteaza partile aeriene (Herba Absinthii) tulpinile florifere contin ulei eteric 0,5% cu azulena, tuiona esteri ai acesteia cu acizii acetic, izovaleric si palmitic, tuiol, azulene, felandren, pinen, cadinen si o fractiune de ulei volatil albastru care contine mici cantitati de azulene, alaturi de un complex de substante amare (absintina, artamarina, artamarinina, artamaridinina), un flavonol (artemetina), sesquiterpene, substante tanante, rasini, vitaminele B6, C, PP, etc.
In traditia populara: este o planta aromatica si medicinala, cu intrebuintari variate inca din antichitate. Este intrebuintat la prepararea vermuturilor si a altor bauturi alcoolice.
A fost una dintre cele mai importante plante folosite in medicina populara. Ceaiul din flori sau tulpinile florifere se folosea contra durerilor de stomac. Se fierbea cu potroaca si se lua cu putin zahar contra durerilor de stomac, pentru curatire. A fost un stimulent obisnuit, sub forma de ceai sau plamadit in rachiu sau vin luat pe nemancate. Se mai lua contra frigurilor, fiert in apa ori plamadit in vin, rachiu se mai lua contra paraliziei, bai contra reumatismului. Decoctul se folosea la boli femeiesti. Vin cu pelin verde, taiat marunt si miez de paine facute ca o mamaliguta moale, intinse pe o panza se puneau la umflaturi si carnituri, de cu seara pana dimineata. Frunza oparita cu otet se lega la cap contra durerilor. La albeata se pisa pelin si se facea �blastur� care se punea noaptea la ochi. Se mai folosea zeama contra limbricilor. Se faceau spalaturi la paduchi. Se punea in paturi contra puricilor.
Actiune farmacologica: datorita principiilor amare si a uleiului volatil, preparatele din pelin prezinta o actiune excitanta, reflexa a secretiei gastrice, avand ca punct de plecare receptorii gustativi din gura si ca efect favorizarea producerii sucului gastric, marirea poftei de mancare si normalizarea scaunului. Elimina acidul uric in exces din organism prin urina. Sunt indicate in anorexiile convalescentilor, ca stomahic amar si in dispepsii. In doze mari sunt emenagoge datorita continutului in tuiona, putand provoca avortul. Sunt coleretice. La administrare indelungata au actiune vermifuga. Sunt antibiotice fata de Esccherichia coli, Staphilococcus aureus si Candida albicans.
Intra in compozitia ceaiurilor tonic aperitiv.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: amenoree psihica, anemie, anorexie, ascita, boli ale aparatului digestiv, constipatii, dismenoree, dispepsii gastrice si biliare, edeme renale, gastrite hipoacide, guta, hemoroizi, hepatite acute, hidropizie, hipertensiune arteriala, hipomenoree, luxatii, oxiuraza, parazitoze digestive, plagi purulente, rani, tulburarile sistemului nervos, ulceratii, umflaturi, vaginita atrofica, viermi intestinali, voma.
Preparare:
Intern: infuzie- o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va acoperi pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se va bea inaintea meselor principale in trei reprize.
-Antihelmintic- 1-2 lingurite de pulbere de planta, amestecata cu miere, luata dimineata pe stomacul gol, concomitent cu clisma si baile de sezut, cu infuzie de pelin.|
-100 g pelin maruntit se pune cu putin alcool, doar cat sa-l umecteze. Se va lasa pentru 24 ore dupa care se va pune in 500 ml ulei de floarea soarelui. Se lasa timp de 3 saptamani la soare, dupa care se strecoara. Se va putea folosi la pansamente sau badijonaje pe tegumente.
-2 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa apoi 10 minute acoperit. Se strecoara si se poate folosi.
-In oxiuraza, se fac bai de sezut sau clisme, cu o compozitie din 2 lingurite de pelin si 2 lingurite de musetel, care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se vor lasa timp de 10 minute acoperite. Se strecoara si se pot folosi.
-Tinctura- din 50 g planta maruntita, care se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70?. Se tine timp de 15 zile agitand des. Se strecoara. Se va lua diluat 10-20 picaturi de 2-4 ori pe zi. Sau 20-30 picaturi de 2-3 ori pe zi diluata cu putina apa.
Atentie! Nu se administreaza la mamele care alapteaza, deoarece laptele capata un gust amar. De asemenea nu se ia in sarcina, in afectiunile nervoase cu predominanta fenomenelor de excitatie si in afectiunile intestinale acute. Nu se fac cure indelungate (mai mult de 2 saptamani) deoarece pot apare tulburari digestive si nervoase.
Artemisia absinthium. Fam. Compositae.
Denumiri populare: iarba fecioarelor, pelin alb, pelin brun, pelinas, pelinita, pilon, polene.
Compozitie chimica: in scopuri medicinale se intrebuinteaza partile aeriene (Herba Absinthii) tulpinile florifere contin ulei eteric 0,5% cu azulena, tuiona esteri ai acesteia cu acizii acetic, izovaleric si palmitic, tuiol, azulene, felandren, pinen, cadinen si o fractiune de ulei volatil albastru care contine mici cantitati de azulene, alaturi de un complex de substante amare (absintina, artamarina, artamarinina, artamaridinina), un flavonol (artemetina), sesquiterpene, substante tanante, rasini, vitaminele B6, C, PP, etc.
In traditia populara: este o planta aromatica si medicinala, cu intrebuintari variate inca din antichitate. Este intrebuintat la prepararea vermuturilor si a altor bauturi alcoolice.
A fost una dintre cele mai importante plante folosite in medicina populara. Ceaiul din flori sau tulpinile florifere se folosea contra durerilor de stomac. Se fierbea cu potroaca si se lua cu putin zahar contra durerilor de stomac, pentru curatire. A fost un stimulent obisnuit, sub forma de ceai sau plamadit in rachiu sau vin luat pe nemancate. Se mai lua contra frigurilor, fiert in apa ori plamadit in vin, rachiu se mai lua contra paraliziei, bai contra reumatismului. Decoctul se folosea la boli femeiesti. Vin cu pelin verde, taiat marunt si miez de paine facute ca o mamaliguta moale, intinse pe o panza se puneau la umflaturi si carnituri, de cu seara pana dimineata. Frunza oparita cu otet se lega la cap contra durerilor. La albeata se pisa pelin si se facea �blastur� care se punea noaptea la ochi. Se mai folosea zeama contra limbricilor. Se faceau spalaturi la paduchi. Se punea in paturi contra puricilor.
Actiune farmacologica: datorita principiilor amare si a uleiului volatil, preparatele din pelin prezinta o actiune excitanta, reflexa a secretiei gastrice, avand ca punct de plecare receptorii gustativi din gura si ca efect favorizarea producerii sucului gastric, marirea poftei de mancare si normalizarea scaunului. Elimina acidul uric in exces din organism prin urina. Sunt indicate in anorexiile convalescentilor, ca stomahic amar si in dispepsii. In doze mari sunt emenagoge datorita continutului in tuiona, putand provoca avortul. Sunt coleretice. La administrare indelungata au actiune vermifuga. Sunt antibiotice fata de Esccherichia coli, Staphilococcus aureus si Candida albicans.
Intra in compozitia ceaiurilor tonic aperitiv.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: amenoree psihica, anemie, anorexie, ascita, boli ale aparatului digestiv, constipatii, dismenoree, dispepsii gastrice si biliare, edeme renale, gastrite hipoacide, guta, hemoroizi, hepatite acute, hidropizie, hipertensiune arteriala, hipomenoree, luxatii, oxiuraza, parazitoze digestive, plagi purulente, rani, tulburarile sistemului nervos, ulceratii, umflaturi, vaginita atrofica, viermi intestinali, voma.
Preparare:
Intern: infuzie- o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va acoperi pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se va bea inaintea meselor principale in trei reprize.
-Antihelmintic- 1-2 lingurite de pulbere de planta, amestecata cu miere, luata dimineata pe stomacul gol, concomitent cu clisma si baile de sezut, cu infuzie de pelin.|
-100 g pelin maruntit se pune cu putin alcool, doar cat sa-l umecteze. Se va lasa pentru 24 ore dupa care se va pune in 500 ml ulei de floarea soarelui. Se lasa timp de 3 saptamani la soare, dupa care se strecoara. Se va putea folosi la pansamente sau badijonaje pe tegumente.
-2 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa apoi 10 minute acoperit. Se strecoara si se poate folosi.
-In oxiuraza, se fac bai de sezut sau clisme, cu o compozitie din 2 lingurite de pelin si 2 lingurite de musetel, care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se vor lasa timp de 10 minute acoperite. Se strecoara si se pot folosi.
-Tinctura- din 50 g planta maruntita, care se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70?. Se tine timp de 15 zile agitand des. Se strecoara. Se va lua diluat 10-20 picaturi de 2-4 ori pe zi. Sau 20-30 picaturi de 2-3 ori pe zi diluata cu putina apa.
Atentie! Nu se administreaza la mamele care alapteaza, deoarece laptele capata un gust amar. De asemenea nu se ia in sarcina, in afectiunile nervoase cu predominanta fenomenelor de excitatie si in afectiunile intestinale acute. Nu se fac cure indelungate (mai mult de 2 saptamani) deoarece pot apare tulburari digestive si nervoase.
0 comments :
Trimiteți un comentariu