plante medicinale
·
PRUN
·
remedii babesti
·
remedii naturiste
·
Retete naturiste
·
sanatateverde
·
terapii naturiste
PRUN
PRUN
PRUN.
Prunus domestica Fam. Rosaceae.
In traditia populara: coaja de prun s-a folosit, in multe parti la vopsitul in rosu si maro, de multe ori in amestec cu alte plante.
Prunul si mai ales produsele fructelor sale, indeosebi tuica, au avut o larga intrebuintare in medicina populara. O multime de plante se plamadeau in tuica, ca leacuri pentru afectiunile interne si externe. Primul rand de tuica, mai ales cand se distila a doua oara, se pastra de leac, pentru frectii, pansamente, etc, fiind mai tare. Plamadelile se faceau in tuica obisnuita si putine erau bolile in care nu se foloseau. Prunele uscate se fierbeau cu apa si undelemn; zeama se bea dimineata, pe nemancate, iar prunele se mancau seara pentru inflamatia splinei. Zeama de pe prunele uscate, fierte, se dadea copiilor mici, contra limbricilor. Coaja de prun si de stejar, cu oleaca de samanta de canepa, se fierbeau si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti. In convalescenta in multe parti se dadea zeama de prune uscate. Variante intrebuintari a avut otetul obisnuit ca si cel preparat din borhotul ramas la distilare. Se trageau cu el bolnavii de raceala, dureri de cap, junghiuri.
Compozitia chimica: apa 87%, fructul are un continut ridicat de zaharuri, hidrati de carbon, acizi organici liberi, in special malic, acid benzoic, pectina, saruri minerale: calciu, magneziu, cupru, fier, fosfor, crom, iod, flor, bor, mangan, potasiu, sodiu, vitaminele A, B1, B6, C, E, PP, beta-caroten, albumine, celuloza, glucoza, fructoza, etc.
Actiune farmaceutica: are proprietati laxative certe precum si diuretice, stimulente ale sistemului nervos, combate starile de oboseala, decongestionante ale ficatului scazandu-i chiar volumul in cazurile in care este marit, dezintoxicante, scad febra, relaxeaza tesuturile si starea inflamatorie, scad aciditatea gastrica, curata intestinul, creste nivelul hemoglobinei, indicate in anemii, fortifiante naturale.
Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.
Se indica in urmatoarele afectiuni: afectiuni gatului, afectiuni hepatice, afectiunile inimii, anemie, astenie, ateroscleroza, boli renale, cancer (preventiv), celulita, colecistite, constipatii cronice, hemoroizi, hiperaciditate gastrica, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, gastrite, inflamatia splinei, intoxicatii, menopauza (contine bor care ajuta foarte mult in retinerea estrogenului), paraziti intestinali, reumatism, surmenaj, tromboflebite (cuprul nu da voie sa se formeze cheaguri si le dizolva pe cele existente), ulcer stomacal si duodenal, viermi intestinali.
Preparare:
se pot consuma proaspete sau uscate in toate afectiunile de mai sus. Este cel mai bine sa fie consumat dimineata pe stomacul gol. Extern se va pune pruna strivita sau se va lasa la muiat pentru 8 ore si apoi se aplica.
-Prunele uscate se vor pune la muiat pentru 8 ore la temperatura camerei in apa obisnuita, iar dimineata se vor consuma fructele si se bea apa in care au stat. Se poate face in acest fel o cura de cateva saptamani. Este bine sa nu se inceapa cu multe odata ci doar cu 3-4, pentru ca dupa ce organismul se va obisnui sa se mareasca si cantitatea la 8-10 bucati, care sunt suficiente daca se vor consuma dimineata la trezire, asigurand si o defecatie usoara.
-Se mai pot consuma compoturi, sucuri, dulceturi, gemuri, etc.
-2 linguri de frunze maruntite se vor fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. Se consuma 2-3 cani pe zi la constipatii, paraziti intestinali, etc.
Atentie! Diabeticii nu au voie sa consume aceste fructe mai ales in cazul celor prea coapte, sau uscate.
PRUN.
Prunus domestica Fam. Rosaceae.
In traditia populara: coaja de prun s-a folosit, in multe parti la vopsitul in rosu si maro, de multe ori in amestec cu alte plante.
Prunul si mai ales produsele fructelor sale, indeosebi tuica, au avut o larga intrebuintare in medicina populara. O multime de plante se plamadeau in tuica, ca leacuri pentru afectiunile interne si externe. Primul rand de tuica, mai ales cand se distila a doua oara, se pastra de leac, pentru frectii, pansamente, etc, fiind mai tare. Plamadelile se faceau in tuica obisnuita si putine erau bolile in care nu se foloseau. Prunele uscate se fierbeau cu apa si undelemn; zeama se bea dimineata, pe nemancate, iar prunele se mancau seara pentru inflamatia splinei. Zeama de pe prunele uscate, fierte, se dadea copiilor mici, contra limbricilor. Coaja de prun si de stejar, cu oleaca de samanta de canepa, se fierbeau si decoctul se tinea in gura contra durerilor de dinti. In convalescenta in multe parti se dadea zeama de prune uscate. Variante intrebuintari a avut otetul obisnuit ca si cel preparat din borhotul ramas la distilare. Se trageau cu el bolnavii de raceala, dureri de cap, junghiuri.
Compozitia chimica: apa 87%, fructul are un continut ridicat de zaharuri, hidrati de carbon, acizi organici liberi, in special malic, acid benzoic, pectina, saruri minerale: calciu, magneziu, cupru, fier, fosfor, crom, iod, flor, bor, mangan, potasiu, sodiu, vitaminele A, B1, B6, C, E, PP, beta-caroten, albumine, celuloza, glucoza, fructoza, etc.
Actiune farmaceutica: are proprietati laxative certe precum si diuretice, stimulente ale sistemului nervos, combate starile de oboseala, decongestionante ale ficatului scazandu-i chiar volumul in cazurile in care este marit, dezintoxicante, scad febra, relaxeaza tesuturile si starea inflamatorie, scad aciditatea gastrica, curata intestinul, creste nivelul hemoglobinei, indicate in anemii, fortifiante naturale.
Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.
Se indica in urmatoarele afectiuni: afectiuni gatului, afectiuni hepatice, afectiunile inimii, anemie, astenie, ateroscleroza, boli renale, cancer (preventiv), celulita, colecistite, constipatii cronice, hemoroizi, hiperaciditate gastrica, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, gastrite, inflamatia splinei, intoxicatii, menopauza (contine bor care ajuta foarte mult in retinerea estrogenului), paraziti intestinali, reumatism, surmenaj, tromboflebite (cuprul nu da voie sa se formeze cheaguri si le dizolva pe cele existente), ulcer stomacal si duodenal, viermi intestinali.
Preparare:
se pot consuma proaspete sau uscate in toate afectiunile de mai sus. Este cel mai bine sa fie consumat dimineata pe stomacul gol. Extern se va pune pruna strivita sau se va lasa la muiat pentru 8 ore si apoi se aplica.
-Prunele uscate se vor pune la muiat pentru 8 ore la temperatura camerei in apa obisnuita, iar dimineata se vor consuma fructele si se bea apa in care au stat. Se poate face in acest fel o cura de cateva saptamani. Este bine sa nu se inceapa cu multe odata ci doar cu 3-4, pentru ca dupa ce organismul se va obisnui sa se mareasca si cantitatea la 8-10 bucati, care sunt suficiente daca se vor consuma dimineata la trezire, asigurand si o defecatie usoara.
-Se mai pot consuma compoturi, sucuri, dulceturi, gemuri, etc.
-2 linguri de frunze maruntite se vor fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. Se consuma 2-3 cani pe zi la constipatii, paraziti intestinali, etc.
Atentie! Diabeticii nu au voie sa consume aceste fructe mai ales in cazul celor prea coapte, sau uscate.
0 comments :
Trimiteți un comentariu