Sindromul climacteric

Sindromul climacteric

Definitie
Climacteriul propriu-zis este determinat de restructurarea fiziologica de vârsta a organismului feminin si se manifesta prin involutia centrilor nervosi superiori ai sistemului genital cu încetarea treptata a functiei menstruale si a celei de reproducere. Perioada climacterica în viata femeii este un proces natural, dar evolutia lui fiziologica poate fi afectata de aparitia sindromului climacteric.

Sindromul climacteric (SC) reprezinta un complex de simptome patologice specifice determinate de scaderea nivelului estrogcnilor, ce se manifesta clinic prin tulburari ncuropsihicc, endocrino-metabolice si vegetative.

Ereditatea: s-a constatat, ca probabilitatea SC este în corelatie directa cu prezenta si gravitatea lui la mama si surorile pacientei.

Incidenta: frecventa SC variaza de la 26 la 48%.

Prevalenta: SC se dezvolta în perioada pre-menopauzala la 36% femei, o data cu instalarea menopauzei - la 35%, în decursul primilor 1-2 ani de menopauza - la circa 26%. Foarte rar se întâlneste în postmenopauza tardiva.

Semne si simptome
Dereglarile caracteristice pentru SC pot fi grupate în functie de caracterul si timpul aparitiei în 3 grupe:
- simptome precoce: vasomotorii si emotional-psihice. La cele vasomotorii se refera bufeurile (valuri de caldura), transpiratie (în special nocturna), cefalee, hipo- sau hipertonie arteriala. Din simptomele emotional-psihice fac parte: hiperexcitabilitatea, somnolenta, depresia, slabirea atentiei si libidoului;
- simptome ce survin mai tardiv si se manifesta prin dereglari urogenitale (atrofia vulvei si a vaginului, disparcunia, senzatiile de usturime sau pruritul genital, cistalgiile, incontenenta de urina) si schimbari ale tegumentelor, unghiilor si parului;
- simptome tardive: osteoporoza si tulburarile cardiovasculare si metabolice (ateroscleroza, distrofia osteoarticulara).

Bufeurile încep cu o senzatie de caldura în regiunea trunchiului, care se extinde pe torace, gât, fata si poate fi însotita de palpitatii, dureri precordiale si manifestari neurovegetative: cefalee, vertijuri etc.

Conform gradului de gravitate a evolutiei SC, deosebim:
- SC de gravitate usoara: bufeuri pâna la 10 ori în 24 ore, starea generala a femeii si capacitatea de munca fiind nealterate;
- gravitate medie: bufeuri de 10-20 ori în 24 orc, apar diverse simptome ale afectiunii, ce afecteaza starea generala a pacientei si duc la diminuarea capacitatii de munca;
- evolutie grava: bufeuri mai des decât 20 ori nictemcral, se observa scaderea totala a capacitatii de munca.

Cauze - cauza de baza a survenirii SC este scaderea progresiva a producerii hormonilor sexuali de catre ovare, în special a estrogenelor.

Factori de risc
- avorturi si nasteri complicate în antecedente.
- tulburari de ciclu menstrual.
- ginecopatii endocrino-metabolice.
- boala inflamatorie pelvina în anamneza.
- infectii frecvente.
- stresuri cronice.

La circa 2/3 femei acest sindrom apare pe fond de hipertensiune arteriala, ateroscleroza.

Diagnostic diferential
Simptomele si semnele caracteristice SC pot fi generate si de alte afectiuni genitale sau extragenitale. Prezenta senzatiilor de caldura, care pot fi interpretate în mod eronat ca „bufeuri", se pot întâlni si în cazul unor afectiuni, cum ar fi:
- hipertiroidismul;
- hemocromocitomul;
- diabetul zaharat;
- tuberculoza.

Unele infectii vulvo-vaginale (tricomoniaza, candidoza) pot primi aspectul clinic al vulvovaginitei atrofice.

Investigatii de laborator
- aprecierea nivelului hormonal, care este posibil cu ajutorul tehnicilor radioimunologice sau radiozotopic.
- examenul biochimic al sângelui cu aprecierea nivelului glucozei pentru a exclude diabetul zaharat.

Schimbari morfologice
- atrofia endometriului si a epiteliului vagmal si vulvar;
- atrofia colului uterin, care scade în dimensiuni concomitent cu reducerea secretiei mucusului cervical;
- atrofia tuturor straturilor uterului;
- structurile de sustinere ale tractului genital îsi pierd tonusul, favorizând relaxarea planseului pelvian si prolapsul genital;
- osteoporoza, ce creeaza predispunere catre fracturi.

Teste speciale - testul citologiei vaginale - care caracterizeaza gradul de saturatie cu estrogene si consta în numararea si aprecierea în procente a trei tipuri de celule scuamoase: parabazale, intermediare si superficiale.

Investigatii instrumentale - ecografia, care este indicata, în special în cazuri de existenta a unei formatiuni tumorale anexiale sau în scopul evaluarii grosimii cndometriului.

Procedee diagnostice - biopsie de endometriu, care poate evidentia orice modificari (de la un endometriu atrofie la un endometriu moderat proliferativ).

Masuri generale - mod de viata activ, psihoterapie, masaj general, balncoterapie, acupunctura.

Regim - se încurajeaza modul activ de viata.

Dieta - se indica respectarea unei diete lactovegeta-riene cu o cantitate suficienta de vitamine.

Educatia pacientului - definirea notiunii de menopauza si climacteriu patologic, atentionare asupra necesitatii consultului specializat în caz de agravare a simptomelor.

Profilaxie
- alternarea rationala a muncii si odihnei;
- profilaxia si tratamentul oportun a afectiunilor somatice generale;
- practicarea sportului.

Complicatii posibile
- fracturi cu sediul cel mai frecvent la nivelul corpului vertebrelor, humerusului, pe treimea superioara a femurului, coaste sau pe treimea distala a antebratului;
- infarct miocardic.

Prognostic si evolutie - prognosticul femeilor în menopauza, la care aceasta nu se manifesta printr-o simptomatologie clinica evident, implica numai riscurile obisnuite ale vârstei înaintate. La femeile la care menopauza se manifesta printr-o simptomatologie pronuntata, terapia de substitutie corecteaza simptomelc subiective si obiective, amelioreaza starea emotionala si previne aparitia principalelor tulburari metabolice cauzate de deficitul de estrogene.

Diverse abrevieri - SC- sindrom climactcric. N/I - neidintificat.