Eicosanoidele - regleaza multe functii ale organismului

Eicosanoidele - regleaza multe functii ale organismului


Grupul elementelor chimice numite eicosanoide reglează multe funcţii ale organismului. Acestea sunt: tensiunea arterială, imunitatea, coagularea sângelui, reacţiile de inflamaţie şi controlul durerii. Ne putem asigura necesarul de eicosanoide consumând anumite tipuri de grăsimi polinesaturate, în componenţa cărora intră acidul linoleic. Organismul nostru asimilează aceste grăsimi şi le prelucrează treptat, pentru a obţine diferite eicosanoide.

Sunt substanţe „bune" şi substanţe „rele". Cele „bune" asigură acţiunile „sănătoase": reducerea tensiunii arteriale, lichefierea sângelui pentru a preîntâmpina coagularea anormală (care poate cauza atacuri de cord), reducerea inflamaţiei şi a durerii (care apar la boli ca artrita), întărirea sistemului imunitar, îndeosebi în cazul atacurilor antivirale. Dar ce fac cele „rele"? Ele acţionează exact pe dos. Organismul nostru produce şi eicosanoide bune şi rele din aceeaşi substanţă: acidul linoleic (care se găseşte în alimente), în funcţie de compoziţia alimentaţiei noastre.

Cercetările întreprinse în legătură cu elaborarea unei diete, care să contribuie la producerea eicosanoidelor „bune", arată că dieta care reglează secreţia insulinei în organism (hormonul metabolic, a cărei concentraţie creşte când consumăm amidon şi zahăr) le este utilă majorităţii oamenilor. Cum arată componenţa macrocomponenţilor unei astfel de diete?

Conform datelor ştiinţifice, aproximativ 40% dintre calorii trebuie obţinute prin descompunerea carbohidraţilor, care nu schimbă esenţial cantitatea zahărului şi a insulinei din sânge: orezul şi ovăzul, fructele proaspete, legumele cu conţinut mic de amidon (legumele de culoare verde, conopida, dovleceii, fasolea verde).

E necesar să limităm (dar nu e obligatoriu să excludem) amidonul şi zahărul sub alte forme (seminţele de grâu, amidonul din cartofi şi produsele din ele sau din făină şi crupe), întrucât pentru asimilarea acestor alimente organismul are nevoie de o mare cantitate de insulina. Treizeci la sută dintre caloriile zilnice trebuie obţinute din surse fără grăsime - carne, peşte, vânat, albuş de ou şi lactate degresate.

Cantitatea caloriilor pe care o obţinem din mâncarea preparată din aceste alimente trebuie să fie suficientă pentru a vă furniza cel puţin un gram de proteine pentru fiecare kilogram al corpului fără grăsimi. Masa corpului fără grăsimi (GFG) este masa corpului dvs. (GC) fără masa apei din organism şi a ţesuturilor grase.

Il puteţi calcula prin două metode:
1. Sunt programe speciale de calcul, care determină componenţa organismului dumneavoastră. Puteţi găsi astfel de programe adresându-vă medicului de familie sau unui medic nutriţionist.
2. Puteţi folosi metoda aprecierii aproximative, pe care o descriem mai jos.

Această metodă nu este perfect exactă, dar, cel puţin, vă oferă posibilitatea să vă determinaţi apartenenţa la o anumită categorie.

Sexul Feminin
Constituţia Normală - GFG/GC 75-80%;
Constituţia Grasă - GFG/GC 65%;
Constituţia Obeză - GFG/GC 55-60;

Sexul Masculin
Constituţia Normală - GFG/GC 80-85%;
Constituţia Grasă - GFG/GC 70%;
Constituţia Obeză - GFG/GC 60-65%;

Determinându-vă categoria, puteţi determina masa aproximativă a corpului dumneavoastră fără grăsimi. (Exemplu: o doamnă, care se consideră grasă, având masa de 60 kg, trebuie să-şi calculeze GFG în următorul mod: 60x0,65=39 kg. Dacă pentru fiecare dintre aceste 39 kg ea trebuie să consume 1,1 g de proteine în fiecare zi, cantitatea zilnică de proteine consumată de ea trebuie să fie de. cel puţin, 43 g pentru a păstra ţesuturile slabe.)

Numai cunoscând bine macrocomponenţii alimentari, pe care îi consumaţi permanent, puteţi stabili schimbările necesare în structura alimentaţiei dumneavoastră. Dar acestea constituie doar 70% din consum. Cum rămâne cu restul de 30%? Acesta trebuie să fie alcătuit din grăsimi utile: ulei de măsline, lipide marine (uleiuri utile, conţinute în carnea peştilor din regiunile nordice: batog, somon, scrumbie albastră, ton) şi o parte mică de grăsimi animale (vreo 10%). (Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale)