Terapia YUMEIHO

Terapia YUMEIHO

Terapia yumeiho consta în manipulari articulare, masaj si presopunctura. Având oasele bazinului drept baza, coloana vertebrala este stâlpul în jurul caruia este distribuit, simetric, corpul uman. Deoarece este o stricta interdependenta între articulatiile bazinului (pozitia, starea si biomecanica acestora) si starea coloanei vertebrale (deci implicit a întregului organism), tehnica yumeiho propune abordarea terapeutica începând cu diagnosticarea starii articulatiilor bazinului. De asemenea, terapia yumeiho coreleaza o anumita tipologie patologica cu o anumita pozitie (predominanta) a centrului de greutate al corpului uman.

Bolile apar din cauza dezechilibrelor din corp. Omul are capacitatea naturala de a corecta aceste dezechilibre. Aceasta este capacitatea de autovindecare sau forta vitala. Daca omul pierde aceasta capacitate, el nu poate rezista în fata bolii si apare ca simptom durerea, îmbolnavirea. Restabilirea echilibrului organismului uman este o prioritate absoluta, este singura modalitate de a ne mentine în viata, de a fi sanatosi . Aceasta terapie este cel mai bun remediu pentru a creste capacitatea proprie de vindecare prin restaurarea echilibrului corpului uman, plecând de la structuri anatomice care por fi corectate – echilibrate manual si influentând astfel structuri si functii care nu pot fi influentate în mod direct prin metode terapeutice manuale.

În societatea moderna cu un grad înalt de civilizatie, cu stiinte puternic dezvoltate, noi suntem obligati sa traim mult timp într-un mediu de viata neplacut si miscarea noastra este insuficienta atât sub aspectul cantitatii cât si al calitatii. Fiecare parte a corpului omenesc, daca nu este pusa în functiune dupa legile naturii, se atrofiaza si degenereaza, iar functia sa slabeste, rezultând diferite boli. Simptomele timpurii ale unor boli, sunt durerile usoare de sold si slabiciunile membrelor inferioare. Dupa cum se cunoaste, greutatea corpului uman este distribuita în mod egal la nivelul membrelor inferioare. În cazul în care centrul de greutate al corpului este deplasat din pozitia sa centrala, situat fiind predominant la stânga sau la dreapta, membrele inferioare vor fi solicitate inegal (prin distributia asimetrica a greutatii asupra lor). În consecinta membrul inferior suprasolicitat v-a obosi primul, si greutatea corpului v-a fi transferata asupra celuilalt. În acest fel centrul de greutate oscileaza stânga dreapta (si deseori anterior-posterior) în functie de capacitatea membrelor inferioare de a-l sustine.

Deseori însa putem constata anomalii de simetrie (si pozitie) ale oaselor coxale, la nivelul articulatiilor sacro-iliace, (alteori si la nivelul articulatiilor coxo-femurale). Aceste anomalii de pozitie sau pur functionale duc la evidentierea unor inegalitati (aparente!) în lungime ale membrelor inferioare. Aceasta diferenta de lungime are grave consecinte asupra corpului uman, aceasta deoarece prin înclinarea laterala a bazei coloanei vertebrale (prin dezechilibrul bazinului) se induc curburi patologice ale acesteia (scolioze). Tulburarile de pozitie ale vertebrelor datorate acestor curburi patologice au repercursiuni grave asupra starii de sanatate a întregului organism (faciliteaza: artroza vertebrala; discopatiile –hernieri, tasari, degenerari discale-; iritatiile radiculare care pot genera tulburari functionale ale organelor interne.

Care sunt urmarile unei pozitii defectoase ale coxalelor? - Suprasolicitarea unuia dintre membrele inferioare, afectarea coloanei vertebrale si a musculaturii întregului corp.

Sa cunoastem mai în detaliu cazul slabirii membrului inferior drept (centrul de greutate al corpului deviat spre stânga).

De ce slabeste membrul inferior drept? Aceasta slabire este cauzata de o anomalie de pozitie sau/si functionala a coxalului drept. Aceasta tulburare contracta si produce dureri ale muschilor în consecinta împiedica circulatia sângelui la nivelul piciorului drept. În terapia yumeiho aceasta situatie este definita ca "tip de dislocare a coxalului drept" sau „tipul devierii pozitiei centrului de greutate spre stânga”.

Bolnavul în acest caz are o constitutie slaba, deseori subponderal si va fi predispus la suferinte (tulburari functionale) ale organelor digestive cum ar fi: diaree; insuficienta hepatica; hiperciditate gastrica; diskinezii biliare; inflamatii intestinale. Femeia cu acest tip de dislocare sufera frecvent de afectiuni ginecologice.

Slabirea membrului inferior stâng o numesc "tipul dislocarii coxalului stâng". Bolnavul de acest tip este obez, raceste usor si adesea sufera de constipatie si insuficienta cardiaca si pulmonara. Slabirea ambelor membre inferioare este numita "tipul mixt". La început, suferindul de acest tip simte slabirea unui membru si îsi sprijina corpul pe celalalt. Apoi acesta putin câte putin slabeste din cauza greutatii corpului excesiv sprijinita asupra sa. Ca rezultat dislocarea coxala se agraveaza, coloana vertebrala ia forma de S si patologia se va complica din ce în ce mai mult.

Coloana vertebrala constând din 24 vertebre adevarate, mobile, este partea cea mai instabila a corpului uman. Vertebrele, daca sunt dislocate încep sa apese maduva spinarii si (sau) baza nervilor spinali. Ca urmare apar dureri si tulburari în zonele comprimate sau în organele inervate de acesti nervi. În afara de aceasta, dislocarea vertebrelor afecteaza ligamentele, muschii, nervii si obstructioneaza circulatia sângelui si a limfei. Prin urmare apar multe suferinte.

Daca oasele bazinului (coxalele cu articulatiile acestora), în calitate lor de baza de sustinere, nu sunt îndreptate, toate stradaniile de a îndrepta coloana vertebrala si de a reda simetria functionala a acesteia (deci si a aparatului musculo-ligamentar care o deserveste).

În ce stadiu este dislocarea oaselor soldului?

Linia umerilor si linia ce uneste coxalele sunt paralele si orizontale la oamenii cu oasele soldului normale fie ca se sta în picioare sau culcat (vezi figura A).

Când coloana vertebrala se intersecteaza cu linia coxalelor formând un unghi drept, atitudinea corporala este normala, membrele inferioare au aceeasi lungime. Vom explica mai jos situatia în care coxalul drept este dislocat.

Primul stadiu al dislocarii coxale:

În clinostatism ventral (culcat pe burta) latura dreapta a liniei coxalelor este mai înalta decât cea stânga, asemenea si linia umerilor. (Vezi figura B). Coxalul dislocat se rasuceste înspre înapoi, cu soldul drept mai înalt decât stângul. Articulatia soldului din dreapta se rasuceste intern din cauza dislocarii coxalului drept, cu membrul inferior drept mai scurt (aparent) decât cel stâng. Stând sau mergând, la un om cu oasele soldului normale greutatea corpului se repartizeaza egal pe cele doua membre inferioare. Suferindul de dislocare a coxalului drept trebuie sa-si încline corpul spre dreapta, având membrul inferior drept mai scurt decât stângul. Pentru a sustine corpul înclinat, piciorul stâng trebuie sa suporte mai mult decât jumatate din greutate. Pentru a mentine pozitia verticala a corpului, vertebrele toracale si lombare se curbeaza spre dreapta, iar vertebrele cervicale spre stânga si capul se înclina spre dreapta. Linia coxalelor devine înalta în partea stânga si joasa în partea dreapta, iar linia umerilor devine astfel ca la pozitia culcat (Vezi figura C). Deoarece coxalul drept dislocat se misca spre înainte, stângul va arata mai înalt decât dreptul. Umarul drept, influentat de curbarea spre dreapta a coloanei vertebrale, se misca spre înainte si corpul se rasuceste spre stânga.

Al doilea stadiu al dislocarii:

Daca dislocarea coxalului drept ramâne necorectata timp îndelungat, treptat, piciorul stâng oboseste datorita supraîncarcarii. În acest timp, membrul inferior drept înca mai poate suporta greutatea. Când greutatea se transmite membrului inferior drept, articulatia coxala dreapta, care deja s-a curbat intern, se roteste putin spre exterior, iar membrul inferior drept devine tot mai lung. Deoarece greutatea se transmite piciorului drept, partea supraiacenta a coloanei vertebrale deja curbata spre dreapta nu se mai poate îndrepta ca si înainte, ea poate numai sa utilizeze curbura spre stânga a coloanei de deasupra pentru a mentine echilibrul corpului. Iata de ce întregul corp ia forma de "S".

Pentru a mentine echilibrul coloanei vertebrale curbate supraiacente, linia umerilor se ridica în stânga si coboara în dreapta. Umerii se misca spre înainte si se rotesc spre dreapta. Un astfel de corp este numit "corp de sarpe". (Vezi figura D).

Al treilea stadiu al dislocarii coxale:

Când situatia se înrautateste si mai mult, membrul inferior drept, care ar trebui sa fie mai scurt decat cel stâng, devine la fel de lung ca si stângul, în ciuda dislocarii coxalului drept, când persoana este culcata ventral. În cazurile serioase membrul inferior drept devine ceva mai lung decât stângul pentru a-l proteja de suportarea unei sarcini prea mari. Într-o situatie si mai grava, dislocarea coxalului stâng se impune, deci membrele inferioare par identice ca lungime. Caracteristicile combinate ale dislocarii coxalelor drept si stâng se numesc "tipul mixt".

Dislocarea coxala devine mai serioasa, deoarece greutatea corporala se transmite alternativ de la membrul inferior drept la cel stâng si invers, coloana vertebrala desenând figuri complicate în zig-zag. În afara acestora, si articulatiile coxale dreapta si stânga se disloca continuu în acest stadiu.

Dislocarea coloanei vertebrale se extinde nu numai la articulatiile umerilor, coatelor, pumnilor si degetelor, ci chiar si la coaste. Similar, dislocarea coxala se extinde la articulatiile genunchilor, gleznelor si degetelor picioarelor. Aceasta prin tulburarile de biomecanica articulara induse (care se transmit prin lanturile cinetice la nivelul întregului aparat locomotor.

Ce fel de boli produce dislocarea coxala

Bolile produse de dislocarea coxala sunt foarte diverse. Mai jos este redat rezultatul analizei acestora în urma unui studiu îndelungat.

(1) Tipul dislocarii coxalului drept (tipul tensionarii articulatiei coxale drepte) - tip de afectare a nervilor parasimpatici - hipofunctii ale ficatului si stomacului, slabire, diaree, boli ginecologice si altele.

(2) Tipul dislocarii coxalului stâng (tipul tensionarii articulatiei coxale stângi) - tip de afectare a nervilor simpatici - hipofunctii ale inimii si plamânilor, adipozitate, constipatie, raceala si altele.

(3) Tipul mixt (tipul dislocarii coxalului drept combinat cu tipul tensionarii articulatiei coxale stângi sau tipul rigidizarii articulatiilor coxale drepte si stângi, sau tipul dislocarii coxalului stâng combinat cu tipul tensionarii articulatiei coxale drepte, sau tipul tensionarii articulatiilor coxale drepte si stângi) - apetit selectiv, greutate corporala variabila, constipatie si diaree (alternativ), simptome generale de tipul (1) si (2).

Prin corectarea anomaliilor si suferintelor instalate la nivelul aparatului locomotor se va ameliora starea generala de sanatate a omului.