cum sa faci masaj
·
despre masaj
·
despre sanatate
·
masajul
·
Masajul muscular reflexogen
·
sanatateverde
Masajul muscular reflexogen
Masajul muscular reflexogen
Cel dintâi medic care a descoperit cresterea tonusului muscular, într-o anumita zona a corpului, în cazul îmbolnavirii unui anumit organ, a fost Mackenzie. El a descoperit, în timpul palparii, o contractura neobisnuita în unele boli acute (gastrita acuta, apendicita acuta, colecistita acuta), contractura care era sensibila la miscari si persista o bucata de vreme dupa vindecare. În suferintele subacute contractura era mai putin evidenta.
Acelasi Mackenzie a mai observat ca suferintele unor organe se manifesta prin contracturi, mereu în acelasi loc, ca de exemplu în suferintele ficatului numai între omoplatul drept si coloana vertebrala.
Profesorul Kohlrausch, care studia de multa vreme acest fenomem, a reusit sa stabileasca organul bolnav si chiar suferinta sa, în functie de localizarea contracturii (hipertonie musculara), pe care o descoperea printr-o palpare minutioasa cu vârful degetului. Dupa lungi observatii, lui Kohlrausch i-a venit ideea actionarii asupra acestor contracturi prin masaj digital. În felul acesta el a obtinut ameliorarea câtorva suferinte. Asa a luat nastere masajul muscular reflexogen.
S-au mai încercat si alte mijloace pentru suprimarea contracturilor musculare în anumite zone ale corpului, în scopuri terapeutice. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital.
Masajul muscular reflexogen foloseste o serie de manevre, în functie de contractura.
- pentru o hipertonie limitata vibratii sau frictiuni blânde, ritmice;
- pentru o hipertonie întinsa vibratii ceva mai energice.
În foarte multe cazuri, suferinta se manifesta nu prin hipertonie locala, ci prin hipotonie (asociata cu atonia organului respectiv). În acest caz se folosesc frictiuni sau framântari energice, care au rolul de a stimula tonusul respectivelor organe.
Hipertonia musculara reflexa se întâlneste în numeroase boli: entorse, luxatii, fracturi, hernie discala, crampa scriitorului, angiospasme, varice, ulcer varicos, dureri de cap, dureri lombare, boli de inima, angina pectorala, traheo-bronsita acuta, bronsita cronica, scleroemfizem pulmonar, boli de stomac, boli de ficat , boli genito-urinare, nevralgii, paralizii etc.
Cel dintâi medic care a descoperit cresterea tonusului muscular, într-o anumita zona a corpului, în cazul îmbolnavirii unui anumit organ, a fost Mackenzie. El a descoperit, în timpul palparii, o contractura neobisnuita în unele boli acute (gastrita acuta, apendicita acuta, colecistita acuta), contractura care era sensibila la miscari si persista o bucata de vreme dupa vindecare. În suferintele subacute contractura era mai putin evidenta.
Acelasi Mackenzie a mai observat ca suferintele unor organe se manifesta prin contracturi, mereu în acelasi loc, ca de exemplu în suferintele ficatului numai între omoplatul drept si coloana vertebrala.
Profesorul Kohlrausch, care studia de multa vreme acest fenomem, a reusit sa stabileasca organul bolnav si chiar suferinta sa, în functie de localizarea contracturii (hipertonie musculara), pe care o descoperea printr-o palpare minutioasa cu vârful degetului. Dupa lungi observatii, lui Kohlrausch i-a venit ideea actionarii asupra acestor contracturi prin masaj digital. În felul acesta el a obtinut ameliorarea câtorva suferinte. Asa a luat nastere masajul muscular reflexogen.
S-au mai încercat si alte mijloace pentru suprimarea contracturilor musculare în anumite zone ale corpului, în scopuri terapeutice. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital.
Masajul muscular reflexogen foloseste o serie de manevre, în functie de contractura.
- pentru o hipertonie limitata vibratii sau frictiuni blânde, ritmice;
- pentru o hipertonie întinsa vibratii ceva mai energice.
În foarte multe cazuri, suferinta se manifesta nu prin hipertonie locala, ci prin hipotonie (asociata cu atonia organului respectiv). În acest caz se folosesc frictiuni sau framântari energice, care au rolul de a stimula tonusul respectivelor organe.
Hipertonia musculara reflexa se întâlneste în numeroase boli: entorse, luxatii, fracturi, hernie discala, crampa scriitorului, angiospasme, varice, ulcer varicos, dureri de cap, dureri lombare, boli de inima, angina pectorala, traheo-bronsita acuta, bronsita cronica, scleroemfizem pulmonar, boli de stomac, boli de ficat , boli genito-urinare, nevralgii, paralizii etc.
0 comments :
Trimiteți un comentariu