Modalitati de crestere a energiei interne

Modalitati de crestere a energiei interne

Voi incerca sa exprim cateva idei referitoare la modul in care se poate mari energia interna a fiintei umane. Nu este un punct de vedere stiintific detaliat, ci mai mult o abordare generala ce inglobeaza pareri personale, la care am ajuns in urma a tot ceea ce am citit si practicat. Ar fi foarte mult de spus pe marginea acestui subiect si s-ar putea scrie pagini intregi, dar ma voi limita doar la cateva concepte esentiale. Adevarata intelegere se transmite prin stari, nu prin cuvinte.

In primul rand, trebuie sa ne dam seama ca in fiecare zi noi pierdem mai multa energie decat acumulam, prin tot ceea ce facem (ganduri, vorbe, activitati diverse, etc.). Este aproape inevitabil sa se intample asta, pentru ca lumea exterioara, intr-un fel, "trage" de tine in toate partile, pentru a-ti dezorganiza fiinta (legea entropiei), astfel ca, inevitabil, la sfarsitul zilei te trezesti mai obosit ca dimineata. Si asa se intampla azi, asa si maine, si tot astfel trec anii, imbatranesti si apoi, consecinta a epuizarii energiei, iti pierzi corpul fizic.

Marea majoritate a oamenilor spun ca acest proces este unul normal, ca nu i te poti impotrivi. Problema consta in modul in care privesti tu viata, modul in care crezi tu ca stau lucrurile in univers. Daca am privi mai atent natura si am sta sa studiem performantele atinse in Orient (unde s-a ajuns la reversarea procesului imbatranirii si chiar la nemurire - evident, nu de catre toata lumea si nu prin procedee cunoscute pe toate drumurile), am vedea ca modul in care vedem noi lucrurile este depasit, in sensul ca este prea putin eficient din punct de vedere energetic (daca observi cu atentie, vei vedea ca marea majoritate a celor ce vorbesc despre spiritualitate nu au un nivel energetic deosebit, iar daca au anumite "capacitati" ele sunt mai mult innascute, nu dobandite prin efort in aceasta viata. Chiar si cei ce le-au dobandit acum, sunt departe de ceea ce se intelege in Orient prin "capacitati").

Iarasi, e atat de mult de spus in privinta a ceea ce este eficient sau nu din punct de vedere energetic, a modului in care filozofiile spirituale pe care le intalnim la tot pasul in marea majoritate a cartilor si cursurilor de pe piata, te impiedica, de cele mai multe ori (prin profunda identificare cu ele) sa-ti constientizezi in mod realist pozitia in univers si sa depui eforturi pentru acumularea de energie, pentru propria evolutie - incat s-ar putea scrie la nesfarsit.

Referitor la "dezorganizarea" fiintei - reversul este "unificarea" prin acumularea de energie (intr-un fel, reversarea legii entropiei care actioneaza in lume). Crescand astfel energia ta interna, vei depasi vibratiile tuturor tipurilor de boli si, mai mult, cu energia in exces (dupa ce trupul fizic este complet restabilit) poti crea o gramada de lucruri pe care sa le folosesti in evolutia ta. Din pacate, pe la noi ideea de evolutie nu prea e privita in acest fel (se tot vorbeste de karma, reincarnare, misiuni spirituale, comunicari de tot felul si alte idei filosofico-spirituale ca fiind ceva normal - dar acestea, desi sunt reale intr-un anume sens, nu fac decat sa te mentina in iluzia evolutiei). Evolutia e o problema de acumulare de energie, in mod individual, cantitativ si calitativ. Iar acest lucru se poate face cel mai eficient in cadrul unor arhetipuri care sa contina acele idei si energii ce te pot duce la cel mai inalt nivel - arhetipuri ce sunt transpuse, la nivel fizic, doar in scoli de constienta, in cadru organizat. Foarte putine scoli adevarate exista in afara Orientului - tocmai de aceea oamenii evolueaza acolo in zece ani cat altii intr-o viata sau chiar in zece.

Dupa ce am exprimat cateva idei generale referitoare la modul in care este privita acumularea de energie si rolul sau in evolutie, voi continua cu modalitatile prin care noi pierdem cel mai des energie din structurile noastre.

Personal cred ca energia se pierde cel mai mult datorita ideilor joase pe care le avem despre noi insine. Ne credem oameni muritori care trebuie sa faca nu stiu cate fapte bune pana la moarte, pentru ca intr-o viata viitoare sa aiba sansa de a se apropia mai mult de Dumnezeu (dar fiecare intelege asta in felul lui), si efectiv, "ingropati" in tot felul de filosofii spirituale uitam sa depunem eforturi intense pentru a ajunge la cel mai inalt nivel posibil chiar in aceasta viata. Ne bucuram ca avem "cunoastere spirituala" mai mare decat a altora - dar nu avem acel sentiment al "urgentei" care ne-ar face sa cautam cat mai curand cea mai eficienta modalitate de a evolua, de a creste energetic. Pentru asta e nevoie de o mare deschidere, de o atitudine de genul "inca sunt la inceput, mai am foarte multe de aflat", destul de greu de acceptat de majoritatea celor ce se ocupa de spiritualiate si cred ca stiu destul. Asta o spun din propria experienta, nu emit judecati. Si eu am avut o perioada in care credeam ca stiu multe si cand am vazut, prin comparatia cu o alta cunoastere de pe alte meleaguri, cat de filosofic era tot ce credeam ca stiam (din cursuri si carti autohtone), cat de putin concret, cat de lunga este Calea si cat de "incepatori" suntem, m-am linistit complet.

Atunci cand ideile noastre despre cine suntem noi, ce este viata, ce este Dumnezeu vor fi cele mai inalte, cand vom vedea in mod realist cat de jos suntem pe aceasta planeta (Gurdjieff spunea ca ne aflam intr-un loc foarte prost al universului, unde este foarte dificil sa evoluezi - "In cautarea miraculosului" de P.D.Ouspensky ), si cand vom avea la dispozitie si o cale pe care altii au mers si avem dovada nivelelor la care au ajuns, se va crea in noi un fel de "efuziune" interioara care ne va ajuta sa depasim constienta obisnuita a oamenilor (care ne trage in jos), reusind astfel sa depasim, prin practica constanta, orice fel de pierderi.

Dupa gandurile negative si ideile joase despre sine si viata, emotiile negative precum frica, mania, nerabdarea, supararea, intoleranta, etc. sunt dintre cei mai puternici consumatori de energie. Asta, deoarece atunci cand exprimi o asemenea emotie (te identifici cu ea, iti pierzi constienta, centrul, linistea) se creaza in structurile tale adevarate "furtuni" energetice care trag in afara foarte mult din puterea pe care o aveai disponibila in acel moment. Ati observat ca dupa exprimarea acestor emotii va simtiti ceva mai slabiti ? Si asa azi, asa maine, pana cand...
Sexul, asa cum este facut in "Occident", ca si materialele pornografice cu care oamenii se identifica, pierzandu-si constienta in momentul "vizionarii", este un alt consumator imens. Iar fara energie sexuala este foarte dificil sa evoluezi (vezi "Invatatura Hathor" aparuta la Editura For You, si alte materiale, atat recente cat si stravechi).

Alimentatia este si ea un consumator, dar, cred eu, unul dintre cei mai "mici". Bine, la inceput, cand ai un nivel relativ obisnuit (cum suntem cu totii), ea este extrem de importanta, dar, avansand si acumuland energie prin alte metode, poti depasi oarecum vibratia "negativa" a unui anume tip de aliment. De exemplu, Jasmuheen - femeia care se hraneste cu lumina, spune ca mananca din cand in cand ciocolata pentru placerea gustului (dar la nivelul ei isi permite!). In Orient, unde oamenii ajung la nivele deosebite, nu se consuma doar hrana vie (cum ar fi de asteptat si cum, recunosc, mie mi s-ar parea normal), ci se mananca si hrana "moarta" din punctul nostru de vedere (dar probabil ca e preparata intr-un anume fel ca sa-si pastreze valoarea nutritiva si energetica).
Unul din cei mai mari consumatori de energie este respiratia defectuoasa, din varful plamanilor. O respiratie eficienta, care sa aduca energie foarte multa in corp necesita o implicare atat a plamanilor cat si, mai ales, a intestinelor.

Modul de a merge (dezordonat, grabit), de a dormi, de a privi, de a vorbi si gesticula pot duce si ele la pierderi ale energiei interne. Ar trebui invatate modalitati prin care energia sa intre in timpul acestor activitati. Tocmai din acest motiv, inca din antichitate, in adevaratele scoli de constienta si materialele ezoterice se pune acccent, in primul rand, pe ceea ce se numeste "a fi constient de tine insuti".
Cu aceasta trecem efectiv la modalitati de acumulare. Pentru ca energia sa intre in structurile noastre, in loc sa iasa, cum se intampla de obicei, ar trebui sa fii centrat pe tine insuti tot timpul (acea "amintire de sine" sau "constienta de sine" de care se vorbeste in unele scrieri si scoli). Astfel, agitatia inconstienta, gandurile haotice, emotiile necontrolate se reduc pana ce treptat dispar. E un lucru destul de dificil sa reusesti sa te controlezi - trebuie sa-ti incetinesti miscarile pentru a le putea observa si trebuie sa fii capabil sa-ti mentii starea de centrare. In scolile de constienta sunt multe exercitii, atat statice (meditatii) cat si dinamice, care servesc acestui scop: obtinerea constientei de sine (adica simtirea efectiva a propriului trup, a organelor, a energiilor si emotiilor aferente - putand chiar transforma emotiile negative in pozitive). Acest lucru duce la cresterea puternica a energiei interne si constituie, totodata, primul pas pe calea evolutiei. A crede ca poti evolua, ca poti obtine anumite capacitati fara a deveni din ce in ce mai constient de sine, fara a te "unifica" din ce in ce mai mult este, din punctul meu de vedere, o iluzie.

Pe langa tot felul de exercitii ce au ca scop marirea constientei, foarte importante pentru acumulare energetica sunt: alimentatia potrivita (iar aici fiecare simte pentru el ce i se potriveste), ne-risipirea energiei sexuale si a emotiilor si in special, dorinta intensa de a cauta mereu ceea ce este eficient din punct de vedere energetic. Aceasta din urma produce acea "efuziune" interioara care te trage efectiv in sus si sustine acumularea.

Imi dau seama ca nu prea am reusit in aceasta ultima parte sa explic foarte detaliat procesul acumularii. Este foarte mult de spus si am incercat doar sa conturez o mica idee. Celor interesati le recomand "In cautarea miraculosului", de P.D. Ouspensky, si "Invatatura Hathor", care vorbesc mai in detaliu despre acest proces - dar mai sunt multe alte materiale disponibile.
Putem spune ca evolutia si acumularea energetica sunt o problema de alchimie interna. Asa cum exista alchimia externa (transformarea plumbului in aur - iar in zilele noastre, in planul alimentatiei, de exemplu, aparitia suplimentelor nutritive care combina in ele elemente complexe, avand o energie puternica), alchimia interna reprezinta, din punctul meu de vedere, modalitatea cea mai eficienta de acumulare energetica si evolutie, care inglobeaza si dezvolta tot ceea ce se gaseste fragmentat in alte sisteme. Cel putin asta este parerea mea acum, dupa tot ce am citit si practicat.