background img

Articole noi

Ulcerul gastroduodenal

Ulcerul gastroduodenal

Se manifestă prin ulceraţii de formă rotundă sau ovală, care depăşesc mucoasa stomacului şi duodenului (prima porţiune a intestinului subţire), simptomatologia fiind dominată de durere şi fenomene dispeptice. Evoluţia sa este cronică, pe acest fond bolnavul prezentând crize dureroase, mai ales primăvara şi toamna.
Ulcerul netratat produce complicaţii grave: hemoragii, perforaţii, stenoză pilorică.

Remedii
Alimentaţia are cel mai important rol în tratamentul ulcerului, de la faza crizelor dureroase până la cea liniştită clinic.

Faza acută (foarte dureroase, cu intoleranţă gastrică)
 repaus alimentar absolut (1-3 zile), permiţându-se 200ml lichide, din care 1/3 suc de morcovi şi 2/3 decoct pentru ulcer, preparat în felul următor: într-un litru de apă caldă se pun la macerat (8-10 ore) seminţe de in (3 linguri) şi tărâţe de grâu (6 linguri); preparatul se fierbe timp de 20-30 minute; în acelaşi timp se fierb 2-3 cartofi cu coajă, tăiaţi mărunt, în 1,5 litri de apă; ambele decocturi se strecoară, apoi se amestecă şi se pun la răcit.

Faza acută (mai puţin dureroasă)
 lapte, ceai cu lapte, supe de făinoase.
După faza acută se reia alimentaţia, introducându-se lapte călduţ (chiar acru), lapte îndoit cu ceai, suc de morcovi, cartofi fierţi în coajă, un măr curăţat de coajă şi ras, sucuri de spanac, de sfeclă roşie; treptat, se mai introduc piureuri de legume sau de zarzavaturi, supe de cereale, făinoase, pâine albă, ouă etc.; introducerea alimentului nou va fi în funcţie de toleranţa bolnavului; ceapa şi pâinea integrală vor fi introduse după 4-5 luni.

Faza de acalmie (nedureroasă)

Alimente-medicament (contribuie la cicatrizarea ulcerului):
 propolis (tinctură 20%, 40 picături puse într-o cană de apă), dimineaţa pe nemâncate;
 ouă de prepeliţă, crude sau fierte (moi);
 chefir (1-11/2 litri pe zi, timp de două luni);
 varză crudă: suc proaspăt, o jumătate de pahar de 3 ori pe zi, cu 30-40 minute înaintea meselor principale sau un pahar, cu 15 minute înaintea mesei de prânz, timp de o lună, primăvara şi toamna;
 cartofi cruzi: suc proaspăt, o jumătate de pahar, cu 15 minute înaintea micului dejun şi prânzului sau o jumătate de pahar (cu o lingură de miere şi câteva picături de zeamă de lămâie) de 4 ori pe zi, ambele cazuri timp de o lună;
 morcovi cruzi: suc proaspăt, o jumătate de pahar cu 15 minute înainte de mesele principale, timp de o lună.
Sucurile amintite pot fi folosite unul după altul, în felul următor.
 ziua 1, o jumătate de pahar de suc proaspăt de varză la fiecare oră;
 ziua 2, o jumătate de pahar de suc proaspăt de morcovi la fiecare oră;
 ziua 3, o jumătate de pahar de suc proaspăt de cartofi la fiecare oră;
 ziua 4, alimentaţia va fi reluată cu alimente permise.
 se mai poate folosi şi următoarea combinaţie: suc de varză + suc de morcovi (câte o jumătate de pahar din fiecare), cu 15 minute înaintea meselor principale, timp de o lună.
În timpul tratamentului cu sucuri, consumul de lapte bătut şi de iaurt este contraindicat.

Remedii
• pentru cicatrizarea ulcerului

• decoct de rădăcină de tătăneasă (1-2 linguri la o cană de apă), intern, 2-3 căni pe zi;
• decoct de coada şoricelului (o lingură la o cană de apă), intern, 1-2 căni pe zi;
• infuzie de frunze de pălmărică (o lingură la o cană de apă), intern, 2-3 căni pe zi;
• infuzie de sunătoare (1-2 linguriţe la o cană de apă), intern, 1-2 căni pe zi;
• infuzie de flori de muşeţel (6 capete la o cană de apă), intern, 2-3 căni pe zi, pe nemâncate.
• pentru ameliorarea durerilor
• cataplasme cu frunze de varză proaspătă pe abdomen;
• comprese călduţe pe abdomen cu decoct de flori de păducel, de frunze de salvie, de rostopască (un pumn la 1 litru de apă);
• băi la mâini şi la picioare cu unul din decocturile de mai sus;
• compresă cu apă caldă pe spate şi rece pe frunte;
• presiuni energice cu unghia pe primele trei degete de la mâini (mare, arătător şi mijlociu), insistând la baza lor;
• presiuni cu coada lingurii în centrul limbii, câteva minute.
• pentru hematemeză
• pungă cu gheaţă pe abdomen;
• ţinerea în gură a câtorva bucăţele de gheaţă;
• balneoclimatoterapie (numai în faza de acalmie completă, cu avizul medicului): Sângiorz, Slănic Moldova, Tinca, Malnaş, Olăneşti, Bodoc, Giunget.
Plante antiulceroase: varză (frunze), in (seminţe), cartof.

0 comments :

Trimiteți un comentariu

Imparte informatia cu prietenii tai !

Translate

Gasesti materiale suplimentare in articolele urmatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

Sanatateverde - Despre plante

O scurta introduce in lumea plantelor ...

Le intalnim la tot pasul, dar necunoscandu-le nu le dam atentia cuvenita: un fir de iarba, o floare, alt fir de iarba ... si-n seva lor, in substantele active depozitate in "camarile" celulelor pot sta vindecarea multor suferinte, alinarea multor dureri. Asistam in zilele noastra la un paradox: in timp ce utilizarea plantelor medicinale este intr-o vertiginoasa ascensiune(atat ca materie prima, in industria farmaceutica, cat si ca utilizare casnica), tot mai putini sunt cei care le pot recunoaste si cunosc perioada optima de recoltare. Este in mare parte urmarea urbanizarii, ruperea lumii de la legatura initiala cu natura si inchiderea ei in cutii de betoane. Natura a trecut pe locul II, urmand a fi vizitata doar la sfarsit de saptamana si atunci in semn de "multumesc" lasand in urma noastra adevarati munti de gunoaie. Deocamdata natura mai indura si inca ne ofera adevarata izvoare tamaduitoare. Folosirea plantelor medicinale are o veche istorie pe teritoriul tarii noastre, parintele istoriei, Herodot, a scris despre iscusinta geto-dacilor in folosirea lor in multiple afectiuni. Romania are un mediu extrem de favorabil pentru dezvoltarea faunei, poate tocmai de aceea se explica ca in tara noastra traiesc peste 3700 de specii de plante (mai mult de jumatate cat are toata europa) si din care peste 700 au caracteristici medicale. Deci haideti sa descoperim lumea plantelor si impreuna cu ea un nou tip de sanatate... SANATATE VERDE