Igiena Alimentatiei Curs #3 – Necesarul de Glucide, Lipide si Proteine

Igiena Alimentatiei Curs #3 – Necesarul de Glucide, Lipide si Proteine

glucidele (carbohidratele)
1. monozaharide
-hexoze precum glucoza, fructoza si manoza si pentoze precum riboza, ribuloza, xiloza, xiluloza si arabinoza
2. oligozaharide
-dizaharide precum zaharoza, maltoza si lactoza
3. polizaharide
-amidon care este principala forma de stocare a carbohidratelor in legume si fructe, glicogen care este principala forma de stocare a carbohidratelor in ficat si celuloza si dextrine care insa nu pot fi digerate dar sunt utile ca fibra sau material de balast care accelereaza peristaltismul tubului digestiv si participa la epurarea substantelor toxice si florei intestinale

ratia zilnica recomandata de glucide
● 4g/kg corp pentru adulti sedentari si batrani
● 8-10g/kg corp pentru adulti activi
● cca 10g/kg corp pentru copii, adolescenti si gravide

% din necesar caloric reprezentat de glucide
● 50-68% pentru adulti sedentari si batrani
● 70% pentru adulti activi
● 80% pentru copii, adolescenti si gravide

rolurile glucidelor
-au rol predominant energetic (4,1kcal/1g glucide) dar si functional si plastic
1. plastic
-participa la formarea glicoproteinelor si glicolipoproteinelor
2. functional
-glicogenul reprezinta forma de depozit a energiei in ficat, participa la detoxifierea unor substante in ficat prin glucuronoconjugare, actioneaza ca sursa unica de energie pentru SNC, glucidele cruta proteinele si lipidele ard in focul glucidelor, polizaharidele nedigerabile datorita indexului de polimerizare crescut (e.g. celuloza, dextrine) sunt utile ca fibra sau material de balast care accelereaza peristaltismul tubului digestiv si participa la epurarea substantelor toxice si florei intestinale
3. energetic
-glucidele ard complet in organism deoarece contin O care este consumat in timpul efortului cand apare o datorie de oxigen

alimente bogate in glucide
-legume si fructe, cereale si derivate, produse zaharoase (vezi forme de consum)

lipidele
1. acizi grasi saturati
-ac palmitic: C16, ac stearic: C18
2. acizi grasi mononesaturati
ac palmitoleic: C16:9, ac oleic: C18:9
3. 3 acizi grasi esentiali polinesaturati (cu multiple duble legaturi) ce nu pot fi sintetizati in organism
-acid linoleic cu doua duble legaturi (C18: 9, 12) , acid linolenic cu trei duble legaturi (C18: 8, 12, 15) si acid arahidonic cu patru duble legaturi (C20: 5, 8, 11, 14) cunoscuti si sub denumirea de vit F desi nu sunt vitamine
4. acilgliceroli
-trigliceride sau grasimi neutre
5. fosfolipide
-acizi fosfatidici, fosfatide care includ lecitine, cefaline, serin-cefaline, fosfatidilinozitoli, fosfatidilgliceroli si plasmalogene
6. sfingolipide
-sfingomieline
7. glicosfingolipide
-cerebrozide, gangliozide
8. ceruri
9. terpene
-uleiuri eterice, vit D, vit E, coenzima Q sau ubiquinona
10. carotenoizi
-β-caroten care este precursor pentru vit A sau retinol
11. steroizi
-colesterol, acizi biliari, hormoni steroidieni precum androgeni, estrogeni, progesteni, gestageni, gluco si mineralocorticoizi

rolurile lipidelor
-au rol predominant energetic (9,3kcal/1g lipide) dar si functional si plastic
1. plastic
-grasimile de constitutie precum fosfolipidele si colesterolul formeaza membranele plasmatice, modeleaza forma corpului, protejeaza organele interne, functioneaza ca termoizolator
2. functional
-trigliceridele reprezinta forma de depozit a energiei in tesut adipos, faciliteaza absorbtia vitaminelor liposolubile, carenta de lipide determina carenta determina dermatita eczematoasa, fragilitate capilara, scade ritmul de crestere, azoospermie, intarzierea ciclului menstrual, acizii grasi polinesaturati au efect anticolesterolemiant, acidul arahidonic este precursor pentru prostaglandine
3. energetic
-lipidele ard complet in organism numai daca metabolismul glucidic functioneaza normal astfel incat se poate afirma ca “lipidele ard in focul glucidelor” iar altfel formeaza corpi cetonici care produc acidoza

ratia zilnica recomandata de lipide
● 0,7-1g/kg corp pentru adulti sedentari, gravide si batrani
● 1,5-2g/kg corp pentru adulti activi
● cca 2g/kg corp pentru copii si adolescenti

% din necesar caloric reprezentat de lipide
● cca 20% pentru adulti sedentari, gravide si batrani
● 20-35% pentru adulti activi
● cca 35% pentru copii si adolescenti

alimente bogate in lipide
-lapte si derivate, carne grasa si grasimi alimentare (vezi forme de consum)

proteinele
1. 20 amino acizi ce includ 8 amino acizi esentiali care nu pot fi sintetizati in organism (i.e. Leu, Ile, Val, Phe, Trp, Lys, Met, Thr)
2. scleroproteine
-colagen, elastina, keratina
3. albumine
-serumalbumina, ovalbuminna, lactalbumina
4. globuline
-imunoglobuline
5. glicoproteine
6. lipoproteine
7. fosfoproteine
-cazeina
8. nucleoproteine
-histone
9. cromoproteine
-citocromi, Hb, Mb
10. metaloproteine
-feritina, ceruloplasmina

NB: Proteinele se pot clasifica in functie de asocierea cu un grup prostetic in apoproteine fara grupare prostetica asociata si holoproteine cu grupare prostetica asociata.

rolurile proteinelor
-au rol predominant plastic si functional dar si energetic (4,1kcal/1g proteine)
1. plastic
-rol formator in crestere si dezvoltare, rol regenerator in reparatie si convalescenta
2. functional
-asigura presiunea oncotica in echilibrul Starling (serumalbumina), actioneaza ca tampon in echilibrul acido-bazic (Hb), participa la detoxifierea unor substante in ficat prin sulfoconjugare (e.g. Lys, Met), au rol de enzime (e.g. glutation oxidaza, enzime din procese catabolice si anabolice, etc.), hormoni (e.g. gastrina, hormoni hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni, pancreatici), anticorpi (e.g. imunoglobuline), componente ale complementului, proteine de transport (e.g. albumine, siderofilina sau transferina), proteine de stocare (e.g. feritina si hemosiderina pentru Fe, ceruloplasmina pentru Cu), proteine de comunicare intercelulara (e.g. glico/lipo/proteine membranare) si intracelulara (e.g. proteine G)
3. energetic
-proteinele nu ard complet in organism

ratia zilnica recomandata de proteine
● 3-4g/kg corp pentru copii intre 1-6ani
● 2-3g/kg corp pentru copii intre 7-12ani
● 1,5-2g/kg corp pentru adolescenti, gravide, persoane in convalescenta dupa boli consumptive, etc. sau muncitori in mediu toxic
● 1,2-1,5g/kg corp pentru adulti
● <1,2g/kg corp pentru batrani

% din necesar caloric reprezentat de proteine
● 16-18% pentru copii, adolescenti, gravide, persoane in convalescenta dupa boli consumptive, etc. sau muncitori in mediu toxic
● 11-16% pentru adulti
● 10% pentru batrani

clasificarea proteinelor in functie de calitatea nutritiva
1. proteine de calitate superioara (clasa I-a)
-contin cei 8 amino acizi esentiali in cantitati optime si se gasesc in lapte, oua, carne, peste si derivate
2. proteine de calitate medie (clasa a II-a)
-contin cei 8 amino acizi esentiali dar unii dintre acestia sunt in cantitati reduse fiind denumiti amino acizi limitativi si se gasesc in cereale si leguminoase uscate adica fasole alba, mazare boabe, soia boabe
3. proteine de calitate inferioara (clasa a III-a)
-nu contin unul sau mai multi amino acizi esentiali in special Lys si Trp si sunt sarace in Ile, Met, Thr si se gasesc in legume si fructe