Igiena Alimentatiei Curs #4 – Necesarul de Vitamine

Igiena Alimentatiei Curs #4 – Necesarul de Vitamine

caracteristici comune vitaminelor liposolubile
● se pierd prin degresarea alimentelor
● absorbtia este favorizata de digestia si absorbtia grasimilor alimentare
● se tezaurizeaza in ficat si tesut adipos
● catalizeaza procese preponderent anabolice

caracteristici comune vitaminelor hidrosolubile
● se pierd prin spalarea cu apa si prin fierberea alimentelor
● absorbtia este favorizata de aciditatea sucului gastric
● nu se acumuleaza, surplusul fiind eliminat prin urina dar si prin sudoare
● catalizeaza procese preponderent catabolice
● ratia zilnica se raporteaza la 1,000 kcal

vit A
1. forme
i. vit A1 (retinol sau axeroftol datorita actiunii antixeroftalmice)
ii. vit A2 (dehidroretinol)
iii. provitamine reprezentate de β-caroten precum si de α si γ-caroteni
2. activitate
-1UI = 0,3μg vit A1 (retinol) = 0,6 μg β-caroten
● retinol  retinal  acid retinoic
● retinal + opsina + grupare prostetica cromofora  rodopsina
● retinal + opsina + grupare prostetica cromofora  iodopsina
3. roluri
i. rodopsina din bastonase participa la perceptia luminii crepusculare
ii. iodopsina din conuri participa la perceptia culorilor
4. carenta
i. efecte la nivelul ochiului
a. hemeralopie (orbul gainii) sau scaderea acuitatii vizuale in special la lumina crepusculara
b. xeroftalmie determinata de scaderea secretiei lacrimale
c. hipercheratoza si descuamarea conjunctivei
d. cheratomalacia si ulcerarea corneii
ii. efecte la nivelul tegumentului
a. xerodermie determinata de scaderea secretiei sebacee
b. hipercheratoza si descuamarea tegumentului in special in jurul foliculilor pilosi realizand aspectul de “piele de gaina” sau “broasca raioasa”
iii. efecte la nivelul mucoaselor
a. cheratinizarea celulelor epiteliale si metaplazierea celulelor glandulare determina stomatite, enterocolite, sinuzite, traheobronsite, cistite, vulvovaginite
iv. efecte la nivelul organelor genitale
a. la ♂ apar perturbari ale spermatogenezei ce pot evolua pana la azoospermie
b. la ♀ apar perturbari ale ovogenezei ce pot evolua pana la dezvoltarea unui fat cu malformatii congenitale sau chiar moartea si rezorbtia embrionului sau avort spontan
v. efecte asupra proteinogenezei
a. scaderea proteinogenezei determina o rata de crestere si dezvoltare scazuta
vi. efecte asupra osteogenezei si odontogenezei
a. scaderea osteogenezei si odontogenezei determina defecte in osificarea encondrala si in formarea smaltului si dentinei
5. ratia zilnica recomandata
i. 2,000 UI pentru sugar
ii. 2,500 UI pentru prescolar (copil intre 1-6 ani)
iii. 2,500-4,500 UI pentru scolar (copil intre 7-12 ani)
iv. 4,500-5,000 UI pentru adolescenti si adulti
v. 6,000 UI pentru gravide
vi. 8,000 UI pentru femei care alapteaza
6. surse alimentare
-retinolul se gaseste in ficat mai ales cel al pestilor de apa sarata, galbenus de ou, lapte si derivate lactate, grasimi de origine animala
-β-carotenul se gaseste in legume si fructe cu pulpa si/sau coaja colorata
7. intoxicatia
-se caracterizeaza prin inapetena, greturi/varsaturi, cefalee, iritabilitate, tulburari ale somnului, prurit, descuamari ale pielii

vit D
1. forme
i. vit D1 (calcitriol)
ii. vit D2 (ergocalciferol)
iii. vit D3 (colecalciferol)
2. activitate
-1UI = 0,025μg vit D3 (colecalciferol)
ergosterol (din plante dar mai ales ciuperci si drojdii) + UV  vit D2 (ergocalciferol)
7-dehidrocolesterol (din piele) + UV  vit D3 (colecalciferol)
colecalciferolul este transformat la nivelul ficatului in 25-hidroxicolecalciferol cu activitate crescuta si apoi la nivel renal in1,25-dihidroxicolecalciferol cu activitate si mai crescuta
3. roluri
i. are o puternica actiune fixatoare de Ca favorizand absorbtia Ca la nivelul intestinului subtire si depunerea lui in oase si dinti
4. carenta
i. scade absorbtia Ca la nivelul intestinului subtire
ii. creste eliminarea Ca si in acelasi timp a P care este antrenat sub forma de saruri mai putin solubile
iii. la copii se perturba mineralizarea osoasa determinand rahitism caracterizat prin hipostaturalitate cu accentuarea curbelor fiziologice ale coloanei vertebrale, semnul bratarii (tumefierea extremitatilor distale ale radiusului si ulnei), genu varum (picioare in paranteze) sau valgum (picioare in X), stern in carena cu matanii costale si sant Harrison, micrognatie, aparitia tardiva a dentitiei, hipotonie musculara cu pantece de batracian, spasmofilie si tulburari digestive
NB: Pana in 6 luni, copilul este protejat impotriva carentei de vit D datorita laptelui matern.
iv. la adulti se perturba mineralizarea osoasa determinand osteomalacie caracterizata prin fracturi
5. ratia zilnica recomandata
i. 400 UI pentru sugar
ii. 800 UI pentru prescolar (copil intre 1-6 ani)
iii. 100-200 UI pentru scolar (copil intre 7-12 ani)
iv. 100 UI pentru adolescent si adult
v. 600 UI pentru gravida
vi. 800 UI pentru femeie care alapteaza
6. surse alimentare
-ficat mai ales cel al pestilor de apa sarata, galbenus de ou, lapte si derivate lactate, grasimi de origine animala
7. intoxicatia
-se caracterizeaza prin inapetena, greturi/varsaturi, cefalee, modificari de comportament, hipercalcemie cu depunere de calciu in media arterelor mari, rinichi, plamani, tendoane, etc.

vit E
1. forme
i. vit E (α-tocoferol) sau vitamina antisterilitatii (greaca: tocos = sarcina, fero = a purta)
2. activitate
-1UI =
3. roluri
i. mentinerea structurii si functiei organelor genitale
ii. antioxidant care protejeaza acizii grasi nesaturati si vit A de oxidare si scade cantitatea de peroxizi din organism
4. carenta
i. la ♂ apare degenerarea tubilor seminiferi si perturbari ale spermatogenezei ce pot evolua pana la azoospermie
ii. la ♀ apare degenerarea musculaturii uterine si perturbari ale ovogenezei ce pot evolua pana la dezvoltarea unui fat cu malformatii congenitale sau chiar moartea si rezorbtia embrionului sau avort spontan
iii. anemie de tip macrocitar
iv. creste cantitatea de peroxizi din organism determinand scaderea rezistentei hematiilor la hemoliza
5. ratia zilnica recomandata
i. 5-6mg pentru copii
ii. 5-10mg pentru adulti cu dieta saraca in acizi grasi nesaturati
iii. 15-20mg pentru adulti cu dieta bogata in acizi grasi nesaturati
6. surse alimentare
-se gasesc cantitati mari in germenele cerealelor si leguminoaselor uscate (paine neagra si intermediara, fasole alba, mazare boabe, soia boabe) si cantitati mici in ficat mai ales cel al pestilor de apa sarata, galbenus de ou, lapte si derivate lactate, grasimi de origine animala
7. intoxicatia
-se caracterizeaza prin

vit K
1. forme
i. vit K1 (fitochinona)
ii. vit K2 (menachinona)
iii. vit K3 (menadiona)
2. activitate
-1UI =
3. roluri
i. catalizeaza sinteza hepatica a factorilor de coagulare vit K dependenti (i.e. II, VII, IX, X)
4. carenta
i. apare dupa tratamente indelungate cu antibiotice care distrug flora bacteriana intestinala, tulburari de absorbtie inclusiv icter mecanic, insuficienta de lipaza pancreatica
5. ratia zilnica recomandata
i. nu se cunoaste deoarece sursa principala de vitamina K este flora bacteriana intestinala
6. surse alimentare
-vit K1 (fitochinona) se gaseste in legume verzi
-vit K2 (menachinona) este sintetizata de flora bacteriana intestinala
-vit K3 (menadiona) se gaseste in ficat si galbenus de ou
7. intoxicatia
-

vit B1 (tiamina)
1. roluri
i. cofactor pentru multe enzime din metabolismul glucidelor si cetoacizilor precum piruvat decarboxilaza si transcetolaza
2. carenta
i. forma uscata de beri-beri (manifestari neuropsihice)
a. perturbarea metabolismului glucidic si acidoza determina astenie, cefalee predominant occipitala, irascibilitate, insomnie, scaderea atentiei si memoriei, modificari de comportament, parestezii ale membrelor, atrofiere a masei musculare
ii. forma umeda de beri-beri (manifestari cardiovasculare)
a. scaderea fortei de contractie determina palpitatii, jena precordiala, tahicardie, dispnee, hipotensiune arteriala, insuficienta cardiaca acuta cu edeme cianotice
iii. forma infantila de beri-beri (manifestari digestive)
a. anorexie cu tendinta la constipatie, slabire si emaciere (e.g. generalizarea consumului de orez decorticat intr-un regim sarac a provocat beri-beri in Asia in perioada 1870-1930)
3. ratia zilnica recomandata
i. 0,5mg/1,000kcal
4. surse alimentare
-germenele cerealelor si leguminoaselor uscate (paine neagra si intermediara, fasole alba, mazare boabe, soia boabe) si carne de porc, ficat, lapte si produse lactate acide, oua, legume si fructe crude
NB : Unele specii de peste precum crap, scrumbie, herring produc tiaminaza care degradeaza vit B1 (tiamina) in compusi fara activitate tiaminica.

vit B2 (riboflavina)
1. roluri
i. se gaseste esterificata cu acidul fosforic ca flavin mononucleotid (FMN) si flavin adenin dinucleotid (FAD) care participa in lantul respirator
ii. coferment flavinic pentru amino acid oxidaza, xantin oxidaza si alte enzime
2. carenta
i. cheiloza caracterizata prin buze rosii, fisurate, sangerande, suprainfectate cu ulceratii in special la comisura bucala realizand aspectul de “zabaluta”
ii. glosita caracterizata prin limba zmeurie (rosie, cu papile tumefiate si dureroasa)
iii. blefarita (hipervascularizarea conjunctivei in special spre cornee si mai estompata la periferie), fotofobie
iv. dermita seboreica localizata intre sprancene, santul mentolabial, aripile nasului si caracterizata prin piele rosie lucioasa
3. ratia zilnica recomandata
i. 0,6mg/1,000kcal
4. surse alimentare
-ficat, lapte, oua, carne, paine neagra, legume si fructe

vit B3 (niacina sau acid nicotinic sau vit PP de la PelagroPreventiva)
1. roluri
i. se gaseste sub forma de niacinamina sau amida acidului nicotinic care constituie o provitamina care intra in structura coenzimelor nicotinamid adenin dinucleotid (NAD) si nicotinamid adenin dinucleotid fosfat (NADP) care participa in lantul respirator
ii. coferment flavinic pentru alcool dehidrogenaza, aldehid dehidrogenaza, etc. jucand un rol esential in eliberarea energiei din alcool etilic, glucide, lipide si proteine
2. carenta
i. pelagra sau boala celor trei D (dermita, diaree, dementa)
a. manifestari generale
-astenie, apatie si scadere in greutate
b. manifestari tegumentare
-initial partile expuse sunt eritematoase, tumefiate si calde dupa care apar vezicule sau flictene care prin suprainfectare formeaza pustule care lasa in urma cruste care confera tegumentului aspectul de “piele de crocodil” (fisurata, ingrosata si cu hiperpigmentare)
-cheiloza caracterizata prin buze rosii, fisurate, sangerande, suprainfectate cu ulceratii in special la comisura bucala realizand aspectul de “zabaluta”
-blefarita (hipervascularizarea conjunctivei in special spre cornee si mai estompata la periferie), fotofobie
c. tulburari digestive
-limba in harta geografica (cu fisuri si depozite albicioase), atrofia mucoasei gastrice si intestinale, gastrita cu hipo- sau anaclorhidrie, colita, diaree
d. tulburari psihice
-iritabilitate, dezorientare, delir, dementa
3. ratia zilnica recomandata
i. 5mg/1,000kcal
4. surse alimentare
-cereale cu exceptia porumbului, leguminoase uscate, ficat, oua, lapte si derivate lactate
NB: Porumbul este pelagrogen deoarece contine vit PP legata intr-o forma cu biodisponibilitate redusa astfel incat pelagra s-a extins unde mamaliga reprezenta alimentul de baza intr-un regim monoton si sarac si a fost ameliorata prin fortificarea malaiului cu vitamine din complexul B, Fe si Ca

vit C (acidul ascorbic)
1. roluri
i. puternic agent reducator care protejeaza vit A si vit E impotriva oxidarii si previne acumularea de peroxizi si alti radicali liberi
ii. catalizeaza formarea colagenului
2. carenta
i. rezistena scazuta impotriva infectiilor
ii. scorbutul se caracterizeaza prin fragilitate capilara datorita degradarii substantei colagenice cu hemoragii subperiostale, intramusculare, gingivale, nazale, tegumentare (purpura), anemie prin hemoragie oculta, gingivita cu sangerari, retractia gingiilor si atrofierea lig alveolodentare
3. ratia zilnica recomandata
i. 20mg la 1,000kcal
4. surse alimentare
-legume si fructe
NB: Expunerea la O2 prin zdrobire, taiere, cojire, etc. activeaza ascorbic oxidaza care converteste acidul ascorbic cu actiune vitaminica intensa in acid dehidroascorbic cu actiune vitaminica redusa si mai departe in acid dicetogulonic si acid oxalic fara actiune vitaminica

vit P (citrina)
-glicozide din grupa flavonoidelor (rutina, hesperidina, eriodictina, apigenina, etc)
1. roluri
i. alcatuiesc sisteme oxido-reducatoare care actioneaza cuplat cu vit C potentandu-se reciproc
2. carenta
i. vezi scorbut
3. ratia zilnica recomandata
i.
4. surse alimentare
-citrice dar si alte fructe si legume