Igiena Copilului LP #3 – Evaluarea Dezvoltarii Neuropsihice a Copilului

Igiena Copilului LP #3 – Evaluarea Dezvoltarii Neuropsihice a Copilului

dezvoltarea neuropsihica
-proces de maturizare morfofunctionala a sistemului nervos concretizat prin mielinizare, cresterea activitatii bioelectrice, reglarea raportului excitatie/inhibitie, perfectionarea activitatilor intelectuale si afective si ierarhizarea functiei psihice rezultand in modificarea comportamentului

metode de evaluare a dezvoltarii neuropsihice a copilului
1. metoda observatiei
-comportamentul subietului este urmarit sistematic si indelungat in conditii normale si speciale (i.e. jocul cu alti copii, etc.)
2. metoda chestionarului
-relatiile subiectului cu membrii colectivitatii sunt evaluate in functie de raspunsurile subiectului la o serie de intrebari
3. metoda experimentului
-fenomenele neuropsihice sunt studiate pe grupuri de subiecti
4. metoda examenului medical
i. atitudinea
a. modificarile ortostatismului (echilibrul ortostatic)
• ameteala
-incapacitatea mentinerii orientarii spatiale a corpului datorita unei scaderi de mica intensitate a irigatiei cerebrale ca de exemplu la ridicarea brusca in picioare
• ataxia senzitiva
-incapacitatea mentinerii orientarii spatiale a corpului datorita unor leziuni ale caii sensibilitatii proprioceptive (g. spinal, fascicule gracil Goll si cuneat Burdach, lemnisc medial, talamus sau cortex parietal) si compensata prin orientare vizuala si exacerbata prin proba Romberg in care pacientul incearca sa mentina ortostatism cu picioarele puse unul in fata celuilalt si ochii inchisi
• ataxia cerebeloasa
-incapacitate a mentinerii orientarii spatiale a corpului datorita unor leziuni ale caii spinocerebeloase, cerebelului sau caii corticopontocerebeloase si compensata prin largirea bazei de sustinere adica departarea picioarelor
• vertijul
-senzatie de deplasare rotatorie a corpului sau a obiectelor inconjuratoare asociata cu tinitus sau perceptia unui tiuit sau vajait fara suport real cu tendinta de a cadea pe o parte si intalnita in disfunctia vestibulara din boala Meniere cand se asociaza
b. modificarile mersului (echilibrul dinamic)
• mersul cosit
-membrul inferior este fixat in extensie si face o miscare in arc a piciorului “ca si cum ar cosi cu laba” in hemiplegia spastica
• mersul forfecat
-membrele inferioare sunt fixate in extensie si fac miscari de incrucisare a coapselor “ca si cum ar forfeca cu coapsele” in paraplegia spastica
• mersul ebrios (de om beat)
-pacientul oscileaza in jurul directiei de mers cu tendinta de a cadea intr-o parte in leziuni labirintice si fara aceasta in leziuni cerebeloase
• mersul stepat
-pacientul nu poate ridica varful piciorului astfel incat trebuie sa ridice coapsa mult pentru a stepa mai intai cu varful si apoi cu calcaiul in paralizia n. peronier extern
• mersul parkinsonian
-pacientul sta aplecat inainte cu genunchii usor flectati si porneste greu dar accelereaza progresiv “ca si cum ar fugi dupa centrul de greutate cu pasi mici” in leziuni ale substantei negre (sdr. Parkinson) sau ale gg. bazali (sdr postencefalitic)
• mersul leganat (de rata)
-pacientul merge leganat ca o rata in luxatia de sold bilaterala
• mersul salutand
-pacientul se apleaca pe spate la fiecare pas in luxatia de sold unilaterala
• mersul apraxic
-pacientul ezita sa faca primul pas si cade rapid dupa cativa pasi deoarece nu isi aminteste secventa miscarilor in leziuni bilaterale ale lobului frontal
• astasia-abasia
-pacientul prezinta o coordonare normala a miscarilor in repaus dar se dezechilibreaza rapid aruncandu-se in bratele examinatorului in isterie
c. modificarile miscarilor voluntare
• monoplegia
-paralizia unui singur membru
• diplegia
-paralizia ambelor membre superioare
• paraplegia
-paralizia ambelor membre inferioare
• hemiplegia
-paralizia membrelor superior si inferior de aceiasi parte
• tetraplegia
-paralizia tuturor membrelor
• miotonia
-intarzierea nedureroasa a relaxarii musculare dupa o contractie voluntara
• hipotonia musculara
-forta de contractie scazuta in hipokalemie
• hipertonia musculara
-forta de contractie crescuta in leziuni piramidale sau extrapiramidale
• contractura
-intarzierea dureroasa a relaxarii musculare dupa o contractie voluntara
• ticul
-miscari rapide repetitive ce au loc de obicei intr-un singur focar dar pot fi multifocale si sunt sub control voluntar
d. modificarile miscarilor involuntare
• fibrilatiile
-contractii nesistematizate ale unor fibre musculare
• fasciculatiile
-contractii nesistematizate ale unor fascicule musculare
• convulsiile
-contractii nesistematizate ale unor muschi
• tremuraturile
-miscari involuntare ritmice
• tremorul de repaus (parkinsonian)
-tremuraturi ce apar in repaus si dispar cu activitate
• tremorul postural (hipertiroidian)
-tremuraturi ce apar dupa mentinerea unor pozitii si dispar in repaus
• tremorul intentional (cerebelos)
-tremuraturi ce apar cu activitate si dispar in ortostatism sau repaus
• asterixisul
-flexia partiala repetitiva a mainii ce apare in extensia sustinuta a mainii pe antebrat datorita inhibitiei intermitente a contractiei musculare in encefalopatie metabolica
• atetoza
-miscari lente, sinuoase ce apar pe un fond de contractie musculara
• distonia
-miscari lente, neregulate ce apar pe un fond de contractie musculara
• hemibalismul
-miscari rapide, violente si ample ale membrelor superioare datorate lezarii nc. subtalamic
• coreea
-miscari rapide, violente si ample ale membrelor inferioare datorate tratamentului cu agonisti dopaminergici, etc.
• mioclonia
-miscari rapide, neregulate si multifocale declansate prin stimuli senzoriali in encefalopatie metabolica din insuficienta respiratorie, insuficienta renala, insuficienta hepatica, etc.
• tetania
-contractia muschilor distali ai mainilor si picioarelor rezultand in spasm carpoplantar in hipocalcemie sau alkaloza respiratorie
• neuromiotonia sau sdr. Isaac
-contractii musculare continue ce produc ondulatii ale tegumentului in afectiuni autoimmune in care se produc ac impotriva canalelor de K+ cu poarta de voltaj
• sdr. persoanei intepenite
-contractii musculare continue asociate cu spasm si care persista in somn in diabetus mellitus si paraneoplasme care inhiba influentele inhibitorii ale bulbului si maduvei spinarii asupra neuronilor motori
e. modificarile decubitului
• decubitul in meningita
-pentru marirea volumului sacului meningean, bolnavul adopta decubitul lateral cu extensia capului si flexia membrelor superioare si inferioare dand aspectul de “cocos de pusca”
• decubitul in insuficienta cardiaca stanga (ortopneea)
-pentru usurarea respiratiei, bolnavul adopta pozitia sezand
• decubitul in astm bronsic
-pentru fixarea centurii scapulare si sprijinirea mm. respiratori accesori, bolnavul adopta pozitia sezand iar cu mainile se tine de marginea patului
• decubitul in pericardita lichidiana
-pentru a diminua compresia lichidului pericardic asupra cordului, bolnavul sta aplecat inainte cu perna pe genunchi (semnul pernei) sau in pozitie genupectorala (semnul rugaciunii mahomedane) sau aplecat inainte cu perna pe genunchi in pozitie genupectorala (semnul atitudinilor)
• decubitul in tetralogia Fallot (squatting position)
-pentru a diminua suntul dreapta-stanga, bolnavul sta asezat pe vine in pozitie de screamat
• decubitul in pleurita
-pentru a calma junghiul pleural, bolnavul sta in decubit lateral pe partea sanatoasa
• decubitul in revarsat pleural
-pentru a permite plamanului sanatos sa compenseze, bolnavul sta in decubit lateral pe partea afectata
• decubitul in peritonita
-datorita abdomenului acut caracterizat prin contractura musculara sau abdomen de lemn, bolnavul sta in decubit dorsal si prezinta miscari abdominale asincrone cu respiratia
• decubitul in colica abdominala
-pacientul face compresia zonei dureroase cu mana si nu isi gaseste pozitia antalgica
• decubitul in psoita
-decubit dorsal cu gamba flectata pe coapsa si coapsa flectata pe bazin (semnul Motte)
• decubitul in artrita coxofemurala sau fractura de col femural
-coapsa este in rotatie externa, abductie si semiflexie
• decubitul in tetanos (opistotonusul)
-deoarece mm. flexori ai membrelor superioare, mm. extensori ai trunchiului si mm. extensori ai membrelor inferioare sunt mai puternici decat antagonistii lor, bolnavul sta cu membrele superioare flectate si trunchiul arcuat sprijinit pe ceafa si calcaie
ii. coordonarea
a. proba Bare
-subiectul in decubit ventral flecteaza in unghi drept gambele pe coapse dar gamba parezata cade inaintea celeilalte
b. proba Vasilescu
-subiectul in decubit ventral flecteaza gambele pe coapse apropiindu-le de fese dar gamba parezata ramane in urma celei sanatoase
c. proba marionetelor
-subiectul nu poate coordona miscarile de pronatie/supinatie ale mainilor in ataxia senzitiva
d. proba indice-nas
-subiectul nu poate nimeri nasul cu indicele in ataxia senzitiva
e. proba pianotajului interdigital
-subiectul nu poate nimeri celelalte degete cu degetul mare in ataxia senzitiva
f. proba moristii
-subiectul nu poate roti un index in jurul celuilalt in ataxia senzitiva
g. stereognosia
-recunoasterea obiectelor prin palpare
iii. reflexele
a. reflexe tranzitorii
• reflexul de suctiune
• reflexul de apucare
• reflexul Moro
b. reflexe superficiale
• reflexul cutanat abdominal
• reflexul cutanat plantar (semnul Babinski)
• reflexul fotomotor
• reflexul de adaptare la distanta
c. reflexe profunde
• reflexul corneean
• reflexul palmomentonier (Marinescu Radovici)
• reflexul de tripla flexie
d. reflexe osteotendinoase
• reflexul bicipital (C5-C6)
• reflexul tricipital (C6-C8)
• reflexul rotulian (L2-L4)
• reflexul ahilean (S1-S2)
iv. sensibilitatea
a. sensibilitatea obiectiva
• sensibilitatea exteroceptiva protopatica, termoalgezica si epicritica
• sensibilitatea proprioceptiva de orientare spatiala si tonus muscular
• sensibilitatea interoceptiva viscerala
b. sensibilitatea subiectiva
• durerea
• parestezii
v. tulburarile cognitiei
a. iluzia
-perceptia eronata cu suport real
b. halucinatia
-perceptia eronata fara suport real
c. delirul
-stare mentala anormala instalata brusc si reversibila care se caracterizeaza prin confuzie
d. dementa
-stare mentala anormala instalata progresiv si ireversibila care se caracterizeaza prin pierderea memoriei si scaderea tuturor functiilor cognitive
vi. tulburarile memoriei
a. apraxia
-pacientul nu isi poate aminti secvente de miscari
b. anomia
-pacientul nu poate numi obiecte si fete dar le poate recunoaste
c. agnozia
-pacientul nu poate numi sau recunoaste obiecte si fete
d. amnezia
-pacientul nu isi poate aminti evenimente recente sau indepartate
vii. tulburarile de vorbire
a. disfonia
-pierderea partiala a vocii ca urmare a unei leziuni laringiene sau a unei pareze/paralizii a nn. motori laringieni
b. afonia
-pierderea totala a vocii ca urmare a unei leziuni laringiene sau a unei pareze/paralizii a nn. motori laringieni
c. disartria
-perturbare a articularii sunetelor datorata unei leziuni la nivelul organelor fonatiei (faringe, val palatin, limba, buze) sau nn. motori ai fonatiei
d. dislalia
-pelticia
e. alalia
-mutismul
f. rinolalia
-vorbirea pe nas
g. rotacismul
-dislalia pentru litera R
h. afazia motorie Broca
-afectiune corticala la nivelul girului frontal inferior datorita careia bolnavul intelege cuvintele examinatorului si se exprima gramatical dar greoi
i. afazia senzoriala Wernicke
-afectiune corticala la nivelul girului angular datorita careia bolnavul nu intelege cuvintele examinatorului si se exprima incomprehensibil dar rapid
j. aprosodia
-afectiune a zonelor perisilviene din emisfera dreapta datorita careia variatiile melodice si intonatia nu sunt recunoscute
k. balbismul
-balbaiala sau pronuntarea neclara a cuvintelor