Botezul in rit ortodox

Botezul in rit ortodox
Discutii pe aceasta tema

Continutul articolului:
Ca popor crestin, romanii isi boteaza copiii in primele luni de viata – daruindu-le astfel prima taina sfanta. Este adevarat insa ca dupa 1989 – mai ales – romanii s-au imprastiat in toate zarile pamintului – constituind un complex de credinte. Marea majoritate a famillilor romanesti din diaspora si-au pastrat credinta ortodoxa si isi boteaza copiii dupa datina romaneasca. Famillile mixte au de ales – dupa credinta dominanta a casei – sau – de ce nu? – pot sa expuna copilul la ambele credinte – dindu-i posobilitatea de a-si alege mediul spiritual mai tarziu. Intr-o lume in care globalizarea este o tendinta generala – indiferent de religia pe care i-o impunem copilului din primele luni de viata – sa nu uitam ca cel mai important este sa il crestem intr-un spirit tolerant, umanist si deschis. Vom incepe deci cu taina botezului ortodox – urmand sa extindem informatiile legate de copiii si la alte religii.








Cu trebue sã stim despre taina Sfântului Botez
Sfântul Botez este taina prin care omul, prin întreita afundare în apã sfintitã de cãtre preot, în numele Prea Sfintei Treimi, dobîndeste iertare de pãcatul strãmosesc si de toate pãcatele fãcute pînã atunci, se naste din nou duhovniceste si se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit si ''usa tainelor,'' pentru cã numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu dupã dar, si putem primi si celelalte Sfinte Taine. Botezul este întemeiat de Mântuitorul prin cuvintele: ''Mergând, învãtati toate neamurile, botezându-le în numele Tatãlui si al Fiului si al Sfântului Duh ...'' (Matei 28, 19).
Cine poate primi taina Sfântului Botez?
Toti copiii nãscuti din pãrinti crestini ortodocsi, copiii nãscuti din cãsãtorii mixte si copiii orfani nebotezati, aflati la rude si la casele de copii orfani. Mai pot primi botezul tinerii care din unele motive nu au fost botezati la timp, ca si cei de altã religie care se întorc la Ortodoxie de bunã voie si mãrturisesc dreapta credintã, dupã cu au fost bine cercetati de preoti si de episcop si dupã ce au fost mult timp catehizati si deprinsi în învãtãtura de credintã ortodoxã si dau dovadã de deplinã hotãrîre.
Cine nu poate primi Botezul ortodox?
Copiii avortati si ucisi înainte de botez, în orice situatie; copiii nãscuti morti si copiii nãscuti din pãrinti atei sau sectanti si de altã religie, pînã nu devin maturi si cer botezul de voia lor. Nu pot fi botezati nici oamenii maturi de altã religie, fãrã voia si cererea lor stãruitoare, nici cei bolnavi mintal care nu-si pot spune dorinta inimii, nici nu-si pot mãrturisi dreapta credintã.
Cine sãvârseste Botezul, cînd se sãvârseste si în ce loc anume?
Botezul se sãvârseste numai de preot si de episcop, la cel putin opt zile dupã nastere si pânã la 40 de zile, dacã pruncul este sãnãtos; iar dacã este bolnav, imediat. Slujba Botezului se face numai în bisericã, anume în pridvor, în pronaos sau într'o încãpere anume rânduitã din curtea bisericii. Numai în cazuri cu totul speciale, cînd pruncul este amenintat sã moarã, preotul îl poate boteza acasã, la spital sau oriunde ar fi.
Ce trebuie fãcut dacã nu este preot în apropiere si copilul este amenintat sã moarã nebotezat?
În aceste cazuri, cînd copilul este amenintat sã moarã îndatã dupã nastere, acasã sau la spital, asistentele sau moasele trebuie instruite de preot sã aibã oricând la îndemânã aghiasmã, la nevoie apã obisnuitã, si lumânare. Apoi, dupã ce pun numele pruncului muribund, îl boteazã ele, turnând aghiasmã în formã de cruce peste prunc si zicând cuvintele: Se boteazã robui lui Dumnezeu (numele) în numele Tatãlui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Dacã moare pruncul, el este botezat si se mântuieste sufletul lui. Iar dacã nu moare, cele ce l-au botezat trebuie sã spunã rudelor sau preotului cã a fost botezat de ele, iar preotul îi face toatã slujba Botezului, fãrã a-l mai afunda în apã în numele Prea Sfintei Treimi, cãci Botezul nu se mai repetã.
Copiii avortati si copiii nãscuti morti pot fi botezati la Boboteazã sau la Sântul Ioan, cum este obiceiul în unele locuri?
În nici un caz nu pot fi botezati copiii avortati si cei nãscuti morti, cãci nu au suflet în ei. Toti acestia rãmân la judecata lui Dumnezeu si pe constiinta pãrintilor care i-au ucis. Iar preotii care practicã acest botez necanonic fac un mare pãcat. Ei trebuie sã se spovedeascã la episcop si, dacã repetã pãcatul, sã fie opriti de preotie. Pãrintii care au copii avortati trebuie sã se mãrturiseascã la preotul lor, sã facã un aspru canon, sã boteze copii câti au avortat, sã facã milostenie, sã îmbrace copii orfani de la azile si, mai ales, sã nascã alti copii în loc.
De cine si când se pune numele pruncului?
Numele pruncului se pune de cãtre pãrinti, însã cu binecuvântarea preotului, care citeste o rugãciune specialã la punerea numelui noului nãscut, deoarece cu acel nume care i se dã la Botez, crestinul va cãlãtori în viatã si va sta înaintea lui Dumnezeu la judecatã. Numele pruncului se consfinteste în clipa botezului, când se cufundã în apã în numele Prea Sfintei Treimi si nu mai poate fi schimbat pânã la moarte. Numai prin tunderea în monahism se poate schimba numele de botez.
Cu nume trebuie sã punã pãrintii copiilor lor?
Dacã este parte bãrbãteascã sã i se punã mai ales numele Sfântului Ioan Botezãtorul, cel mai mare om nãscut din femeie. Se poate pune si numele sfântului care este hramul bisericii din sat sau numele sfântului din ziua în care s'a nãscut. Alte nume sfinte pentru bãieti sunt numele Sfintilor Apostoli si ale marilor Ierarhi, Mucenici si Cuviosi. La fel si la fete, primul nume sã fie al Maicii Domnului, cea dintâi rugãtoare pentru lume. Apoi numele marilor sfinte si mucenite, numele sfintei al cãrei hram îl poartã biserica, sau al sfintei din ziua nasterii. Însã toate trebuie sã se facã cu binecuvântarea si sfatul preotului.
Este bine sã i se punã pruncului douã si chiar trei nume?
Nu, cãci toti sfintii au avut un singur nume, afarã de câteva exceptii. Mai grav este însã când i se pune pruncului un nume crestin de sfânt si al doilea nume necrestin sau de altã credintã crestinã. În asemenea cazuri la bisericã si la slujbe se pomeneste numai numele crestinesc din calendar.
Ce folos au cei ce poartã nume de sfinti si ce pagubã au cei ce poartã nume de pãgîni sau de altã religie si neam?
Cei ce poartã nume de sfinti au în viatã si dupã moarte mare folos si ajutor, cãci sfi'ntii cãrora le purtãm numele se roagã neîncetat pentru noi si ne ajutã în primejdii, în suferintã si în ceasul mortii si al înfricosatei judecãti.
În schimb, cei ce poartã nume de zei, de pãgâni, si nu au zi de prãznuire în calendar, se lipsesc în viatã, la moarte si la dreapta judecatã de rugãciunile si ajutorul sfintilor. Însã, dacã noi trãim crestineste pe pãmânt, toti sfintii se roagã neîncetat în cer pentru noi si ne ajutã pe calea mântuirii.
Care sunt pãrtile principale ale Sfântului Botez?
Prima parte din slujba Sfântului Botez o formeazã lepãdãrile sau exorcismele, când cel ce vine sã se boteze stã cu fata la apus si declarã de trei ori, personal sau prin nas, cã se leapãdã de satana, de toate lucrurile lui, de toti slujitorii lui, de toatã slujirea si de toatã trufia lui. Apoi cel ce se boteazã este întors cu fata la rãsãrit si iarãsi declarã, tot de trei ori, personal sau prin nas, dacã este prunc, cã se uneste cu Hristos, rostind de trei ori Crezul.
A doua parte a Botezului o formeazã sfintirea apei, adicã facerea aghiasmei pentru botez si turnarea întreitã în cristelnitã de untdelemn sfintite. Iar a treia si cea mai însemnatã parte a Botezului o formeazã întreita afundare a pruncului în cristelnitã, zicînd: Se boteazã robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tatãlui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Apoi noul botezat se înfãsoarã în pânzã albã curatã, numitã popular crismã, care vine de la Hristos. Dupã alte câteva rugãciuni, preotul unge trupul noului botezat cu Sfântul si Marele Mir, care este a doua Tainã a Bisericii, zicînd aceste cuvinte: Pecetea harului Duhului Sfânt. Apoi îi tunde perii capului în chipul Crucii, ca semn cã s'a lepãdat de omul cel vechi si s'a îmbrãcat în cel nou, îl îmbracã si, ducându-l în fata Sfântului Altar, îl împãrtãseste cu Trupul si Sângele lui Hristos. Astfel noul botezat primeste deodatã trei Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea si Sfânta Împãrtãsanie.
Care sunt efectele Botezului asupra celui nou botezat?
Prin lepãdarea de satana si unirea cu Hristos, se aratã cã noul botezat sa leapãdã de bunã voie de vrãjmasul lumii si se uneste cu Hristos, Mântuitorul lumii. Iar prin baia Sfântului Botez, în numele Prea Sfintei Treimi, cel botezat primeste iertare de pãcãtul strãmosesc si de toate pãcatele fãcute pînã la Botez, se naste din nou duhovniceste în Hristos, primeste nume de sfânt si devine membru al Bisericii si fiu al lui Dumnezeu dupã har. Prin ungerea cu Sfântul si Marele Mir, noul botezat primeste harul Duhului Sfânt si toate darurile necesare vietii si mântuirii lui care izvorãsc din har. Iar prin unirea cu Prea Curatele Taine, noul botezat primeste pe Însusi Hristos pentru prima oarã, ca arvunã si semn cã de acum este cu totul fiu al lui Dumnezeu si membru al Bisericii Sale pe pãmânt.
Cu închipuiesc materiile si obiectele cu care se sãvârseste Botezul?
Vasul pentru Botez, care se cheamã cristelnitã, vine de la cuvântul Hristos si se chiamã vas de încrestinare. În primele secole se construiau în curtea bisericii asa-numitele baptisterii, adicã clãdiri speciale cu un mic bazin de piatrã pentru Botez. Cristelnita închipuieste trei lucruri: trupul Bisericii, în care ne nastem din nou; baia duhovniceascã, în care ne curãtim de pãcatul strãmosesc si mormântul în care îngropãm pe omul cei vechi din noi, ca sã înviem la o viatã nouã în Hristos. Apa închipuieste pe Duhul Sfânt revãrsat peste lume. Cãci apa este baia trupului, iar Duhul Sfânt este baia sufletului, precum zile Mântuitorul: ''De nu se va naste cineva din apã si din Duh, nu va putea sã intre în Împãrãtia lui Dumnezeu'' (Ioan 3, 5). Apa Botezului închipuieste apa Iordanului si mormântul Domnului. Iar afundarea pruncului de trei ori în apã, în numele Prea Sfintei Treimi, închipuieste sederea lui Hristos trei zile si trei nopti în mormânt. Untdelemnul sfintit cu care se unge pruncul închipuieste milostivirea lui Dumnezeu pentru om; suflarea de trei ori a preotului peste apa Botezului este simbolul Duhului Sfânt care vine peste noi la Botez; tunderea pãrului noului botezat în chipul crucii simbolizeazã lepãdarea omului vechi si cresterea lui duhovniceascã în Iisus Hristos, la o viatã nouã, sfântã. Pânza albã, numitã crismã, în care este înfãsurat pruncul dupã botez, închipuieste curãtirea lui duhovniceascã dupã unirea cu Hristos, giulgiul cu care a fost înfãsurat Domnul în mormânt si vesmântul luminat cu care se îmbracã omul în clipa-Botezului. Iar lumânarea aprinsã, ce se dã pruncului botezat simbolizeazã lumina lui Hristos ''care lumineazã tuturor'' si ne cãlãuzeste pe calea dreptei credinte.
Cine poate fi nas la Botez si ce datorii crestinesti are nasul?
Nasul este pãrintele sufletesc al celui nou botezat. Prin botez el devine rudã duhovniceascã si povãtuitor spre Hristos al finului sãu, având o mare datorie fatã de acesta. Adicã sã-l supravegheze cum creste în credintã, dacã este adus regulat la biserica, dacã stie rugãciuni, dacã se spovedeste si se împãrtãseste cât mai des si dacã pãrintii lui trupesti îi dau educatie crestineascã. Apoi însusi nasul trebue sã-l sfãtuiascã mereu pe calea credintei, sã-i dea cãrti sfinte, sã-l ducã pe la biserici si mãnãstiri si sã poarte grijã de el toatã viata.
Orice nas de botez, ca si de nuntã, trebuie sã fie un bun crestin ortodox, sã fie om de bisericã, cu viatã duhovniceascã exemplarã si sã fie cununat.
Cine nu poate fi nas de Botez?
Cei care trãiesc necununati, adicã în concubinaj; cei ce sînt catolici sau sectanti; cei ce nu cred cu tãrie în Dumnezeu, nu merg la bisericã si nu sunt ortodocsi; cei ce înjurã de cele sfinte, sunt betivi si trãiesc în desfrânãri, ca si cei ce sunt din familii mixte sau dezmembrate si au nume rãu între crestini nu pot fi nasi de botez si de cununie. Nu este canonic sã fie mai multi nasi de botez si de cununie, cãci prin aceste sfintei taine ei se înrudesc unii cu altii, nemaiavînd voie copiii lor sã se cãsãtoreascã între ei.
Unde se aflã sufletele copiilor nebotezati si ale celor avortati de cãtre pãrinti? Ce se mai poate face pentru sufletele lor?
Dupã cum spun unii Sfinti Pãrinti si cum ne învatã Sfânta Bisericã, sufletele copiilor morti nebotezati înainte sau dupã nastere, ca si ale celor avortati cu voie sau fãrã voie, nu pot intra în Rai, pentru cã nu au avut parte de Botez. Dar nu sunt nici în iad, cãci nu au fãcut pãcate. Sufletele lor se aflã într'un loc cu amurg, între luminã si întuneric, si asteaptã ceasul Judecãtii de Apoi, cînd vor sta la judecatã în fata lui Hristos împreunã cu pãrintii care i-au ucis.